La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Chestiunea

Record istoric la deficitul comercial, în iulie 2019. Am trecut pe deficit lunar și la mașini și echipamente de transport

Deficitul comercial pe luna iulie 2019 a urcat brusc la nivelul record istoric de 1.755,5 milioane euro, cu 38% mai mult decât în aceeaşi lună… Mai mult

09.09.2019

Cronicile

Implicațiile salariului minim de 1.000 lei și ale raportului de 1 la 7 în sectorul bugetar

de Marin Pana 29.7.2013

Majorarea salariului minim din sectorul bugetar la 1.000 lei, anunțată joi de premierul Victor Ponta și prevăzută pentru anul 2014, ar duce la creșterea salariului minim net ( popular spus ”bani în mână” ) la 741 lei. Aproape exact suma considerată deductibilă pentru contribuțiile de sănătate la pensionari, dar nedeductibilă pentru salariați.

Totodată, stabilirea plafonului salarial bugetar la 7.000 lei, ar conduce la un salariu maxim net ( tot ”bani în mână”) de 4.910 lei. Ceea ce implică faptul că raportul real între cel mai mare și cel mai mic salariu din sectorul bugetar ar urma să fie de 6,63 la 1 și nu de 7 la 1. Motivul este deducerea personală de 250 lei, valabilă integral până la 1.000 lei venit impozabil ( 1.198 lei brut) și inexistentă la cel de 7.000 lei brut.

Aceste calcule corespund situației de referință, în care salariatul nu mai are alte persoane în întreținere. Altminteri, fiecare dintre acestea conferă dreptul în prezent la un supliment la deducere de 100 lei pe persoană ( efect de numai 16 lei în plus buzunar ). Supliment redus progresiv spre zero la un venit impozabil de 3.000 lei (3.593 lei brut).

Toate aceste precizări, deși de ordin tehnic, sunt absolut necesare pentru a nu lăsa loc la nici un fel de confuzii posibil de produs la o percepție superficială a sumelor anunțate. Și pentru a ști exact la ce să ne așteptăm în cazul aplicării acestui proiect de modificare a salarizării în sectorul bugetar.

Exprimat în euro, salariul minim net ar urma să fie de 168 euro (aprozimativ 1 euro pe oră lucrată) iar cel maxim net de 1.116 euro ( aproximativ 6,5 euro pe ora lucrată). Mai bine în partea de jos a grilei dar destul de scăzut pentru răspunderea și pentru riscurile asumate de o slujbă asumată și bine făcută în sectorul de stat, ce poate fi asimilat cu o firmă ce are 20 milioane de acționari ( vreo 5 milioane plătitori , dar asta este altă problemă).

Dincolo de principiu, va fi de așteptat și introducerea în salarizare a unor venituri pe criterii de performanță, care vor schimba substanțial poza inițială de echitate socială. Reamintim că și înainte de 1989 se vehicula un raport de 5,5 la 1, doar că acesta funcționa efectiv pentru toate veniturile. Suplimentele fiind limitate la trei retribuții lunare, de unde rezulta un raport maxim de 6,875 la 1 – interesantă coincidență, nu ?

Dincolo de ce va da statul în plus, ar mai fi și ce va colecta suplimentar pe calea impozitării veniturilor minime astfel majorate. Concret, față de 132 lei contribuții de asigurări sociale, sănătate și șomaj, plus 67 lei impozit pe venit, sume ce corecpund noului salariu minim din prezent, de 800 lei, în 2014 ar urma să se achite 165 lei contribuții de asigurări sociale, sănătate și șomaj plus 94 lei impozit pe venit.

Pe scurt, statul ar da în plus bani pentru cei cu salariile cele mai mici în sistem dar ar și colecta de la fiecare 60 de lei în plus sub formă de taxe și impozite. Asta fără a mai socoti ieșirea unora din zona în care se acordă diverse ajutoare sociale, prin trecerea peste pragul de venit pe membru de familie. Impact care ar degreva ( pe bună dreptate) bugetul de stat dar ar nemuțumi pe cei afectați, care vor percepe nu majorarea salarială ci modificarea netă ( plusul de bani minus subvenția anulată).

Dacă în prezent salariul minim net este de 601 lei iar majorarea ar trebui să-l urce la 741 lei, atunci cei care vor pierde din ajutoare mai puțin de 140 lei vor avea de câștigat per total iar cei care nu vor mai avea dreptul la ajutoare în sumă mai mare de 140 lei vor avea de pierdut. Pentru ei, majorarea salarială s-ar putea traduce într-n dezavantaj și, de aceea, un studiu de impact și/sau o corelare a grilei de acordare de alte beneficii sociale ar fi obligatorie.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.7.2013

Lăsați un comentariu


Digital

România și Polonia au semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul digital

Vladimir Ionescu

În marja consultărilor interguvernamentale România – Republica Polonă care au avut loc miercuri, la București, ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a avut o întâlnire bilaterală cu… Mai mult

Stiri

Și președintele și premierul sunt covinși fiecare că CCR le-a făcut dreptate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă interpretează în mod diferit decizia de miercuri a CCR, cei doi considerând însă că verdictul Curții le este… Mai mult

Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

OUG 114: Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

UPDATE: CCR a transmis comunicatul referitor la situația ocnflictuală existentă între cele două Palate. Motivarea, cu detaliile complete, urmează să apară ulterior. Prezentăm integral comunicatul… Mai mult

Europa

Parlamentul European cere clarificări sau chiar schimbări la portofoliile ”controversate” din noua Comisie

Razvan Diaconu

Lideri ai grupurilor politice reprezentate în Parlamentul European cer președintelui-ales al Comisiei Europene să clarifice, dacă nu să schimbe, atribuțiile și titulaturile unor portofolii atribuite… Mai mult

Europa

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Iulian Soare

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire… Mai mult