La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

La obiect

Index necruțător la Capitalul Uman: la doar 60% din potențialul său de productivitate va ajunge, în medie, un tânăr român la maturitate

În medie, un copil născut în România, în 2017, va atinge la 18 ani doar 60% din potențialul său de productivitate, în condițiile actuale ale… Mai mult

11.02.2020

Cronicile

IMM-urile românești: structura și poziționarea lor în context european

de Marin Pana 4.10.2013

Potrivit datelor Eurostat (furnizate de Cambridge Econometrics), Numărul IMM-urilor din România a fost anul trecut de aproape 530.000 iar numărul de angajați aferent s-a ridicat la 2.676.948 de persoane.

Poonderea IMM-urilor în totalul numărului de întreprinderi și cea a angajaților lor în totalul forței de muncă salariate sunt similare cu media europeană.

În schimb, valoarea adăugată brută realizată la nivelul IMM a reprezentat doar 52,7% din cea obținută la nivelul economiei naționale, semnificativ sub media statelor membre UE, de 58,1%. Altfel spus, productivitatea muncii este mai mică decât cea medie pe economie, ceea ce se regăsește și în alte țări europene, dar diferența este mai mare la noi.

România are ceva mai puține microîntreprinderi decât media statelor UE iar diferența de pondere în ceea ce privește numărul de angajați este și mai pronunțată. De altfel, media de 2,08 salariați pe microîntreprindere, la o calibrare a zonei micro pe intervalul 0-9 salariați, sugerează mai degrabă activități de tip familial decât angajarea altor persoane pe criterii de competență.

În partea de jos a intervalului de calibrare de 10-49 de salariați al întreprinderilor mici se află și media de 18,63 persoane/întreprindere mică. Totuși, de-abia de aici încolo se poate vorbi despre relații de muncă așezate propriu-zis pe baze de concurență și de o influență a condițiilor de pe piața muncii. Interesant este că poziționarea mediei se păstrează și în cazul întreprinderilor mijlocii ( media 100,98 angajați la un interval de 50 – 249 salariați).

Cam două treimi din salariații români lucrează în IMM-uri, ceea ce constituie un argument suficient pentru a acorda o atenție sporit acestui segment al mediului de afaceri. Mai ales dată fiind rămânerea inerentă în urmă, în privința productivității muncii. De remarcat, totuși, că treimea de salariați rămasă în întreprinderile mari contribuie cu aproape jumătate din valoarea adăugată brută din economie.

Remarcabilă este contribuția aproape egală pe fiecare dintre cele trei tipuri de microîntreprinderi, micro, mici și medii la rezultatele din economie. Cu observația că România are o particularitate interesantă. Și anume, întreprinderile medii au importanță ceva mai pronunțată decât pe ansamblul UE, în timp ce întreprinderile micro au într-o anumită măsură un rol fiscal pentru cei implicați și mai puțin de creare de valoare adăugată brută (14,4% la noi, comparativ cu 21,2% din total la nivelul UE).

Evident, ar trebui luate măsuri diferențiate pentru întreprinderile micro și stimulată angajarea a mai mulți salariați. În același timp, ar fi utilă recunoașterea aportul mai mare al întreprinderilor de mărime medie și acordarea de stimulente pentru crearea de locuri de muncă suplimentare la întreprinderile mici.

O altă caracteristică definitorie pentru România o constituie distribuția sectorială. Astfel, ponderea IMM-urilor care activează în sectorul comercial este de 42% din numărul total de IMM-uri, mult peste media de 30% înregistrată la nivel european. Restul IMM-urilor sunt repartizate între servicii (34%), construcții (13%) și de-abia la urmă industria prelucrătoare (10%).

În fine, întreprinderile care activează în sectoare considerate esențiale pentru restabilirea competitivității, precum producția de înaltă tehnologie și cele care operează în sectoarele bazate pe utilizarea intensivă a cunoașterii, se află la cota de 23%, onorabilă, dar sub media UE de 26%.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.10.2013

Un raspuns

  1. Caliman Eugen - analist de provincie
    4.10.2013, 7:12 pm

    Pentru ca numarul IMM-urilor angrenate in productie industriala sa creasca, este nevoie de reindustrializarea tarii.
    Altfel, IMM-urile nu au cu cine sa se articuleze tehnologic si sa coopereze pentru o productie industriala.
    Esecul nostru industrial, este urmat de cel al IMM-urilor, pentru care comertul si serviciile au ajuns un domeniu de activitate mult prea “aglomerat”, pentru a fi asteptata cresterea numarului acestora.

Lăsați un comentariu


Stiri

Studenții SRI, exceptați de la înscrierea în Registrul Matricol – ordin al ministrului Educației

Vladimir Ionescu

Ordinul ministrului Educației ce-i elimină pe studenții SRI din Registrul Matricol Unic al Universităților din România a fost publicat în Monitorul Oficial. Legea prevede înscrierea… Mai mult

Stiri

Șerban Nicolae – omul PSD la șefia Senatului: Portretul unui posibil al doilea om în stat

Victor Bratu

PSD îl susține pe Şerban Nicolae pentru funcţia de preşedinte al Senatului, votul urmând să aibă loc în şedinţa de miercuri. Din partea PNL va… Mai mult

Europa

Polonia a depășit Portugalia la PIB per capita raportat la puterea standard de cumpărare – date FMI

Iulian Soare

Noile cifre publicate de Fondul Monetar Internaţional arată că Produsul Intern Brut per capita raportat la puterea standard de cumpărare în Polonia a crescut în… Mai mult

Stiri

Administrația Trump cere Congresului 2,5 miliarde dolari pentru lupta împotriva coronavirus

Razvan Diaconu

Administraţia Trump a cerut Congresului fonduri de 2,5 miliarde de dolari pentru a lupta împotriva răspândirii rapide a coronavirusului, din această sumă peste 1 miliard… Mai mult

Stiri

Primarul Gabriela Firea anunță: Vinieta Oxigen dispare înainte de a intra în vigoare

Vladimir Ionescu

Gabriela Firea a anunțat marți dimineața că Primaria Capitalei renunță la taxa Oxigen, care ar fi impus taxe mașinilor poluante și ar fi interzis circulația… Mai mult

Stiri

Covid-19 / Trei universități din România și-au suspendat cursurile; 1.000 de români sunt în izolare acasă; nedeclararea riscului va fi pedepsită

Vladimir Ionescu

Patru universități din România care au un număr mare de studenți străini au decis măsuri speciale pentru a evita o epidemie cu noul coronavirus, trei… Mai mult

Stiri

Nouă condiție europeană pentru un acord comercial UE – UK: mențineți interdicția la importul de carne de pui cu clor

Victor Bratu

Uniunea Europeană cere Marii Britanii să mențină interdicția asupra importurilor de carne de pui cu clor – aceasta este ultima din lista de condiții pentru… Mai mult