Video / Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor: Administrația trebuie să vadă ce-i lipsește economiei și să-i livreze

10 martie, 2023

Președintele Consiliului Județean Bihor crede că lipsa de încredere în autorități este dată în principal de lipsa livrabilelor și de nerespectarea angajamentelor electorale. ”Oamenii nu mai au așteptări, nu mai cred în ceea ce spui că vei face, dar dacă respecți asta, am constatat că crește gradul de încredere și nu numai, crește inclusiv gradul de conformare și de activism civic”, afirmă Ilie Bolojan.

”Nu a existat o strategie națională pe care să o urmăm și care să fie un ghid de bună practică. Cele mai bune proiecte care au fost realizate în acești ani au fost prin preluarea de bune practici de la alte administrații din vestul Europei și aplicarea lor în condițiile noastre”, a declarat Ilie Bolojan luni, la Conferința CDG ”(Re)deșteptarea României: Un plan de țară, acum!”

Cele mai importante declarații:

Cred că lipsa de încredere în autorități este dată în principal de lipsa livrabilelor și de nerespectarea angajamentelor electorale. Oamenii nu mai au așteptări, nu mai cred în ceea ce spui că vei face, dar dacă respecți asta, am constatat că crește gradul de încredere și nu numai, crește inclusiv gradul de conformare și de activism civic.
O schimbare de țară este o sumă de schimbare de comunități și eu vreau să vă spun câteva lucruri despre comunitatea locală unde am avut onoarea să fiu primar trei mandate și acum la nivel de județ. E adevărat, eram în vestul României, mai aproape de țările Uniunii Europene și asta înseamnă un avantaj geografic, dublat de lipsa de infrastructură a României, dar nu eram un județ bogat, nici acum nu suntem. O direcție importantă a fost să atragem capital pentru că nu aveam capital, nu aveam locuri de muncă, pe fondul dezindustrializării pe care am avut-o după anii 90. Un instrument important a fost crearea de parcuri industriale, într-o primă etapă în municipiul Oradea. Asta a însemnat aproximativ 300 de hectare puse la dispoziție, hectare care au fost preluate din terenurile statului. Avem zeci de hectare probabil la nivelul fiecărei reședințe de județ, abandonate, de care ministerele nu mai știu, care sunt pline de bălării și pe fonduri europene au fost introduse utilitățile, au fost date companiilor și suntem în situația ca de la 75 de mii de angajați în 2008, acum avem peste 95 de mii de angajați, deci a fost o creștere de peste 20 de mii de locuri de muncă, care a însemnat investiții străine, dar și investiții românești, companii românești care s-au extins și s-au dezvoltat.
Următoarea etapă este să extindem acest lucru în județ pentru că avem un grad de ocupare care încă ne permitem să creștem, dar de la peste 50 de km de Oradea, nu ai posibilitatea să faci navetă. Prin urmare, suntem în lucru cu al doilea val de parcuri industriale în așa fel încât forța de muncă disponibilă care este la 80-100 de km de Oradea, pentru a nu se depopula în totalitate zonele rurale, să aibă locuri de muncă mai aproape de casă. Oferim același sistem prin care am identificat amplasamentele, am preluat prin finanțări europene, prin credite, investim în utilitățile și în infrastructura conectivă a acestora, în așa fel încât să existe condiții pentru investiții și în aceste locații.
Asta a fost o direcție importantă și am ajuns la un șomaj destul de redus, dar suntem într-o zonă de capcană a venitului mediu și trebuie să vedem ce putem face atâta cât ni se permite nouă autorității, să ieșim din această zonă.
Am lucrat în acești ani foarte mult la infrastructură, o direcție foarte importantă pentru că investițiile private urmează infrastructura și s-a investit foarte mult prin parteneriate, prin credite, prin fonduri europene, am evitat conflictele, pentru că aveam parteneriate cu Ministerul Transporturilor care trebuiau să dureze mandate întregi și miniștrii de la transporturi se schimbă frecvent. Am trecut de toate. Unul din lucrurile importante pe care le-am făcut și care nu sună bine, am făcut exproprieri. La noi e o fugă de exproprieri, dar nu poți să faci infrastructură nouă și mare fără să expropriezi. Am trecut peste aceste lucruri chiar dacă nu erau populare, având majorități stabile de două-treimi și având multe mandate care ne-au permis să ieșim dintr-o logică ciclic-electorală.
O altă chestiunea importantă a fost partea de infrastructură care să susțină mediul de afaceri de la terminale intermodale, cargo. Aceste proiecte sunt în derulare în momentul de față și se lucrează la ele în așa fel încât această infrastructură să susțină zona de afaceri.
Un alt domeniu important a fost să ne punem în valoare lucrurile care ne diferențiază de alte orașe pentru că în cazul localităților mai mici, spre deosebire de Cluj de exemplu sau de București, care au niște mase critice mari, universități puternice, conectivitate mare, un mediu de afaceri puternic, acțiunile autorităților locale în celelalte comunități sunt foarte importante pentru a avea un rol activ în susținerea economiei locale.
Unul din elementele de identitate a unui oraș este partea de centru istoric, cele care îl mai au. O direcție importantă a fost să reabilităm clădirile din centrul istoric. Aici un pachet de măsuri, parte de stimulare, dar mai important partea coercitivă au dat rezultate. După cinci ani de stimuli, de facilități, de la scutiri de impozite, timp în care nu s-a întâmplat nimic, doar supraimpozitarea a avut efecte din păcate și abia după aceea rata de reabilitare a clădirilor a crescut foarte mult. Acest mix de măsuri a făcut ca astăzi o bună parte din centru să fie în reabilitare și să se ajungă la faza de contagiune, în care nu mai trebuie să îi stimulezi pe oameni, ci pur și simplu din dorința ca și casa lor să arate bine se reabilitează masiv. În felul acesta, un element de identitate, care atrage turiști, care creează o stare de bine, spații pietonale de bună calitate, au făcut ca să fim un oraș în care poți să faci un city break de bună calitate în România.
A trebuit să facem niște lucruri pe care mediul economic într-o primă etapă refuza să le facă pentru că nu păreau sustenabile. Nu eram un oraș în care părea sustenabil să faci o școală internațională. A trebuit să intrăm într-o cofinanțare și câțiva ani de zile am cofinanțat o școală internațională și abia acum, după 4-5 ani de zile, este pe picioarele ei și funcționează independent.
Am investit în Aqua Park ceea ce nu fac instituțiile publice, trebuie să facă privații, dar pentru că nimeni nu a avut curajul să facă acest lucru, pentru că nu ieșeau calculele bine, a trebuit să facem noi acest lucru și s-a dovedit că a fost un lucru corect pentru că a fost un embrion de la care și privații au primit confirmarea că se poate și acum avem investiții private în acest sens.
Am lucrat și lucrăm la potențarea zonei periurbane, a celei agricole, supraimpozitând cu 500% terenurile necultivate, îndemnând primarii să facă acest lucru, potențând turismul rural, susținând mici antreprenori locali care produc produse așa încât gradul de ocupare a forței de muncă în zona rurală să crească destul de mult.
Sunt aceste măsuri pe care le-am aplicat în acești ani și care cred că dacă sunt aplicate în multe locuri acolo unde este posibil, sunt convins că pot să dea rezultate.
Nu cred că vom putea evita disparitățile între regiuni. Nu cred că vom putea reduce enorm de mult disparitățile dintre marile orașe și localitățile mici care au tendința de depopulare, dar sigur, ceea ce poate să facă guvernul sau autoritățile locale este infrastructura mare, conectivă, care să scurteze distanțele între estul și vestul României. Cred că poate fi dusă o politică națională care să stimuleze performanța în administrație pentru a reduce disparitățile.
Noi suntem un județ cu cel mai mic număr de funcționari pe cap de locuitor pentru că am încercat în acești ani să stimulăm transferul dinspre sectorul public către sectorul privat. Cred că este important să stimulezi proiecte și să susții proiecte ca guvern cu cofinanțarea autorităților locale pentru că astăzi ne disipăm destul de puternic. Alocăm sume în foarte multe localități, dar din păcate eficiența acestor investiții nu este analizată și dacă s-ar impune o chestiune de cofinanțare, cu siguranță s-ar duce investițiile către zone care au capacitate de dezvoltare, zonele metropolitane într-o primă etapă și apoi celelalte regiuni.
Dacă Agenția de Plăți în Agricultură face plăți către persoane care nu își cultivă terenurile înseamnă că face o ilegalitate. Partea de stimuli în agricultură înseamnă atât susținerea integrării economiei rurale în zona de urban, adică valorificarea acestor produse și creșterea productivității în agricultură, dar pe de altă parte înseamnă și o parte de penalizare, pentru că altfel terenurile rămân pe mulți ani de zile nelucrate și intrarea lor în circuitul agricol este foarte greoaie.
Nu a existat o strategie națională pe care să o urmăm și care să fie un ghid de bună practică. Cele mai bune proiecte care au fost realizate în acești ani au fost prin preluarea de bune practici de la alte administrații din vestul Europei și aplicarea lor în condițiile noastre.