Instanța supremă intenționează să trimită patru întrebări Curții de Justiție a UE (CJUE), înainte de a stabili dacă procesul lui Darius Vîlcov, finalizat în prima instanță cu o condamnare la opt ani de închisoare, trebuie rejudecat de la zero.
Miza – Hotărârea CJUE ar putea anula efectul deciziei CCR prin care completurile nespecializate în fapte de corupție au fost declarate nelegale și a fost impusă rejudecarea proceselor soluţionate în prima instanţă înainte de 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive.
Întrucât legislația europeană primează, conform Constituției, rejudecarea unor dosare, solicitată de CCR, va fi anulată. Printre beneficiarii deciziei CCR se numără nu doar Darius Vîlcov, ci și Alina BIca, Elena Udrea, Dan Șova, Vlad și Mircea Cosma etc.
Pentru a sesiza însă Curtea de Justiție a Uniunii Europene, este necesar ca toată părțile din dosar să vină cu un punct de vedere astfel că întrebările au fost date și avocaților, pentru a-și pregăti apărarea, iar un nou termen a fost stabilit pentru data de 17 octombrie, scrie Mediafax.
Printre altele, completul de cinci care va decide soarta apelului lui Darius Vîlcov, dorește să afle dacă decizia Curții Constituționale pe completurile specializate încalcă sau nu o directivă europeană privind combaterea spălării banilor.
Celelalte trei întrebări adresate CJUE:
- A doua întrebare se referă la art. 2 din Tratatul privind UE și la art. 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale ale UE. Întrebarea este dacă acestea trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătorești „a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secții a instanței supreme (completuri compuse din judecători în funcție, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiția specializării solicitată pentru a promova la secția penală a instanței supreme)”.
- A treia întrebare este dacă „aplicarea prioritară a dreptului UE trebuie interpretată în sensul că permite instanței naționale să înlăture aplicarea unei decizii a instanței de contencios constituțional, care interpretează o normă inferioară Constituției, de organizare a ÎCCJ, inclusă în legea internă privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, normă interpretată în mod constant, în același sens, de o instanță de judecată, timp de 16 ani?”
- A patra întrebare: „Conform art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Principiul liberului acces la justiție, include specializarea judecătorilor și înființarea unor completuri specializate la o instanță supremă?”
Darius Vîlcov, fost ministru al Finanţelor şi fost consilier de stat al premierului Viorica Dăncilă, a fost condamnat, în primă instanţă, la opt ani de închisoare, pentru fapte de corupție săvârșite când era primar al orașului Slatina.
El a fost condamnat pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile.
Urmărește-ne pe Google News
