duminică

27 noiembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

20 martie, 2019

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat în prima lună a anului 2019 un deficit de 114 milioane euro, respectiv 0,05% din PIB estimat. În termeni nominali, majorarea faţă de aceeaşi lună din 2018 pare mare dar baza de raportare neglijabilă ( doar -7 milioane euro) nu permite o evaluare utilă în termeni de creştere procentuală.

Sursa evoluţiei mai slabe din prima lună a acestui an s-a regăsit pe segmentul combinat de bunuri şi servicii, unde creşterea soldului negativ a fost de peste trei ori (de la -203 milioane euro la 632 miliarde euro).

În timp ce soldul tradiţional pozitiv pe segmentul de servicii s-a îmbunătăţit cu circa opt procente, minusul de pe partea de bunuri a urcat cu un stupefiant 61%!


Astfel, rezultatul de ansablu a fost compromis, în pofida unor solduri pozitive în creştere pronunţată în raport cu aceeaşi lună a anului precedent, atât la veniturile primare (din muncă, din investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii, şi alte venituri primare precum impozite sau subvenţii), de la +69 milioane euro la +250 milioane euro, cât şi la  venituri secundare (unde regăsim sumele transferate de cei care lucrează în străinătate), de la +127 milioane euro la +268 milioane euro.

Ritmul de creştere a plăţilor în contul bunurilor livrate în ţară a urcat la aproape zece procente, în timp ce încasările în contul expedierilor efectuate au avansat cu doar 1,4%. Totodată, în premieră după mulţi ani, capacitatea de a acoperi o parte din minusul rezultat în schimbul de mărfuri pe baza soldului pozitiv al serviciilor, a coborât sub 50%.

Rezultatul a fost ceva mai slab pe segmentul de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (203 milioane euro faţă de 210 milioane euro) dar soldul pozitiv din activitatea de transport a crescut cu 14,5%, rezultat încurajator după scăderea de anul trecut. Alte servicii au perfomat mai bine şi au consemnat un aport de 234 milioane euro, cu 21% peste rezultatul din ianuarie 2018.


De reţinut, a continuat deteriorarea soldului pe partea de turism-călătorii, unde încasările au crescut cu patru procente dar cheltuielile, alimentate de creşterea veniturilor populaţiei, au avansat cu peste 12%. Astfel, s-a consemnat o deteriorare de aproape 30% a soldului sectorial (de la -82 milioane euro până la -106 milioane euro).

Investiţiile străine directe, mult mai mari faţă de aceeaşi lună de anul trecut

Soldul depozitelor pe termen lung ale nerezidenților a crescut cu ceva mai mult de trei procente în prima lună a lui 2019, ceea ce a inversat trendul manifestat pe parcursul anului trecut (2.179 milioane euro la 31.01.2019 faţă 2.110 milioane euro la 31.12.2018). Serviciul datoriei externe aferent acestora a fost de 70 milioane de euro.

Investițiile directe ale nerezidenților au fost în ianuarie 2019 de 362 milioane euro, mult mai mari în raport cu aceeaşi lună a anului trecut, când s-au situat la doar 192 milioane euro. Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) s-au cifrat la 341 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 21 milioane euro.

Datoria externă totală a scăzut în prima lună din acest an cu ceva mai mult de 800 milioane de euro faţă de nivelul consemnat la sfârşitul lui 2018 şi a ajuns la 98.385 milioane euro. Datoria pe termen mediu şi lung s-a redus cu 0,6% iar datoria pe termen scurt s-a diminuat cu 1,4%. De la începutul anului, plățile aferente datoriei externe au însumat circa 5,5 miliarde euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung, a fost de 13,2%, semnificativ sub nivelul de 20,7% consemnat în anul 2018 (valoare, la rândul ei, mai mica decât cea de circa 25% de la finele lui 2017).

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a scăzut la 4,8 luni, uşor sub nivelul de 4,9 luni consemnat la finele lui  2018, ajungând şi mai departe de recomandarea teoretică de 6 luni.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală (inclusiv ratele de capital scadente în următoarele 12 luni la datoria externă pe termen lung) cu rezervele valutare la BNR, a scăzut faţă de luna anterioară.

Trendul de diminuare faţă de nivelurile consemnate în anii trecuţi e mai mult decât îngrijorător!

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: