marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

6 octombrie, 2015

liviu voineaRomânia nu se confruntă la ora actuală cu un risc sistemic sever, însă există mai multe riscuri, de intensităţi diferite, la adresa stabilităţii financiare. Printre acestea se numără un risc ridicat şi în creştere cu privire la incertitudinile externe, precum şi un risc ridicat, dar în stagnare, al revenirii pe plan intern la politici economice prociclice, a arătat viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Liviu Voinea, la prezentarea Raportului asupra stabilităţii financiare.

„Se manifestă două riscuri sistemice ridicate. Unul este generat de incertitudini externe privind creşterea economică mondială care nu este încă restabilită, starea sistemului financiar internaţional, în special a sistemului bancar paralel, posibila inversare a tendinţei descendente a ratelor de dobândă pe plan internaţional, determinând la rândul lor modificări ale sentimentului investitorilor, în special pentru economiile emergente” a declarat, marţi, Liviu Voinea.

El a adăugat că ratele scăzute de dobândă pot crea distorsiuni ale creditării deoarece „adâncesc capcana datoriei pentru populaţie şi companii, pot dezechilibra finanţele publice prin finanţarea temporară cu costuri reduse a unor deficite mai mari, reduc stimulentul pentru reforme structurale în economie, pot conduce la alocarea greşită a resurselor între sectoarele economice, stimulează investiţiile în active cu randamente mai mari, dar mai riscante şi mai puţin lichide, subestimează riscul de credit şi pot conduce la scăderea eficienţei politicii monetare după testarea pragului zero a ratei dobânzii”.


Aşadar, BNR vede posibilitatea creşterii abrupte a dobânzilor la nivel internaţional drept un risc ridicat şi în creştere la adresa stabilităţii financiare din România.

Persistenţa unui nivel prea scăzut (a dobânzilor, n.r.) o perioadă prea îndelungată de timp poate duce la efecte negative printr-o inversare abruptă a acestei tendinţe şi de aici intervine riscul pe care îl considerăm în creştere generat de incertitudinile externe„, a declarat viceguvernatorul BNR.

Cu privire la riscul sistemic ridicat de la nivel intern, respectiv revenirea la politici economice prociclice, Liviu Voinea a precizat că deşi cadrul macroeconomic s-a îmbunătăţit, evoluţia nu este lipsită de riscuri.

Cele 5 probleme ale creșterii

Astfel, creşterea economică a început să fie determinată preponderent de consum, în timp ce nivelul PIB-ului potenţia este în continuare afectat de starea precară a infrastructurii de transport, de gradul insuficient de absorbţie a fondurilor europene şi de indisciplina financiară a companiilor nefinanciare. 


Ajustarea bugetară s-a realizat preponderent prin reduceri de cheltuieli pe fondul nerealizării investiţiilor programate şi apare în prezent riscul unei invensări a tendinţei de ajustare bugetară.

Reducerea inflaţiei s-a datorat printre altele, scăderii preţurilor la combustibili pe plan internaţional şi scăderii TVA la alimente pe plan intern, mascând însă persistenţa unor presiuni inflaţioniste care se vor manifesta după epuizarea efectului de bază. 

Deficitul contului curent poate să reînceapă pe fondul creşterii consumului, iar schimbarea percepţiei investitorilor poate determina o inversare rapidă a costului finanţării datoriei. 

În acest context, am apreciat un risc sistemic ridicat, dar în stagnare de revenire pe plan intern la politici economice pro-ciclice„, a spus oficialul BNR.

Harta riscurilor sistemice la adresa stabilității

El a precizat că în Raportul asupra stabilităţii financiare au fost identificate alte trei riscuri sistemice moderate: riscul de menţinere a unei evoluţii modeste a activităţii de creditare a companiilor (în stagnare), riscul de contagiune dinspre sectorul bancar din Grecia (în stagnare) şi riscul de credit (în scădere, pe fondul creşterii ponderii creditării în lei faţă de cea în valută).

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

„În sfârşit, am introdus un risc sistemic redus, dar trebuie să-l recunoaştem ca atare generat de situaţia geopolitică din Orientul Mijlociu, cu posibile consecinţe asupra pieţei unice şi consecinţe de durată asupra pieţei unice europene, la rândul său cu consecinţe inclusiv asupra unor ţări care depind de piaţa unică europeană cum este România”, a mai spus viceguvernatorul BNR.

riscuri

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: