Uniunea Europeană este în plină ofensivă pentru recuperarea handicapului față de China privind capacitățile de producție de baterii pentru mașinile electrice. Pe harta „fabricilor europene de GWh”, cele mai mari capacități proiectate sunt în Germania, Franța și Italia, iar țările nordice și cele central și est europene vin tare din urmă.
România nu este pe hartă.
Nu întâmplător, Germania și Franța au urcat pe locurile 2 și 3, în defavoarea SUA, care au ajuns pe 4 în topul E-Mobility Index 2021, produs de Roland Berger pentru a măsura performanțele privind piața mașinilor electrice.
Concentrarea în „miezul dur european”
În Germania sunt proiectate capacități care pot ajunge în 2030 la o producție de baterii pentru un consum total de 270 GWh / an, adică la mai mult de un sfert producția totală a UE+ Marea Britanie + Norvegia.
Proiectele din Franța se opresc deocamdată la 125 GWh, potrivit estimărilor Roland Berger.
Germania, Franța și Italia ar concentra mai mult jumătate din producția viitoare de baterii, dacă s-ar păstra proporțiile actuale
Pe de altă parte, însă, și chinezii și sud coreeeni fac și ei parte din ofensiva europeană a bateriilor
Chinezii sunt implicați direct în Germania, mai ales prin liderul mondial CATL (Contemporary Amperex Technology Co. Ltd., până la 100 GWh), dar și prin alți doi jucători. În Franța, compania chineză Envision AESC are al doilea cel mai mare proiect.
Polonia se bizuie pe sud-coreenii de la LG, iar Ungaria pe cei de la Samsung și SK Innovation.
Viteza europeană de producție a bateriilor a crescut exponențial în ultimii 3 ani
Astfel că, S&P Global se așteaptă, totuși, la o schimbare substanțială de proporții în numai 4 ani.
China concentrează acum 77% din producția globală de celule pentru bateriile litiu-ion, iar Europa 6%.
În 2025 proporțiile vor fi de 65% China și de 25% Europa.
Politică preferențială de ajutoare de stat în statele UE
Debutul politicii Comisiei Europene de a recupera decalajul față de China a fost mai greu, ca de obicei când vine vorba de reforme în Europa.
S-au creat mai întâi canalele prin care să se aplice o politică preferențială de ajutoare de stat pentru baterii.
În 2017 se forma Alianța Europeană a Bateriilor, dar abia în decembrie 2019 Comisia Europeană a aprobat un ajutor de stat de 3,2 miliarde de euro, notificat în comun de 7 state membre – Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Polonia și Suedia, de cercetare și inovare vizează toate segmentele lanțului valoric specific bateriilor.
(Citiți și: „”Alianța bateriilor” prinde putere – Comisia aprobă 3,2 mld euro ajutor de stat pentru 7 state UE”)
Un an mai târziu, Comisia cataliza formarea a încă unei alianțe a companiilor din domeniu, „European Battery Innovation”, și aproba ajutoare de stat de 2,9 miliarde de euro, pentru proiecte din 12 state membre. Din alianța inovării în baterii fac parte 42 de companii din 12 țări.
Prin cele două proiecte s-a urmărit atragerea de fonduri private care să ducă la investiții totale de 20 de miliarde de euro.
România ajunge pe harta Europei la remorca Germaniei
România nu este membră a nici uneia dintre aceste alianțe, care sunt – de fapt, canale de stimulare a investițiilor private în scopul aplicării politicii de dezvoltare în domeniu.
România mai caută încă „soluții instituționale” pentru a adera, potrivit unor oficiali guvernamentali.
Totuși, compania germană Dräxlmaier va investi 200 de milioane de euro la Timișoara, în următorii șase ani, în prima fabrică de baterii pentru mașini electrice din România. Nu sunt informații despre vreun ajutor de stat, dar planul Germaniei era să absoarbă 1,25 miliarde de euro din ajutorul de stat aprobat sub egida Alianței Europene a Bateriilor.
Compania germană demarase deja producţia în apropiere de Stuttgart a sistemului de baterii pentru Porsche Taycan.
Producția europeană de baterii va crește de zeci de ori
Proiectele de construcție a capacităților de baterii electrice devin tot mai ambițioase pe zi ce trece, iar estimările privind producția viitoare abia țin pasul.
Roland Berger estima la jumătatea lunii iulie că producția de baterii a Uniunii Europene + Marea Britanie + Norvegia va ajunge la „peste 1.000 GWh” (un milion de kWh) până în 2030.
Adică de peste 38 de ori mai mult decât cea actuală, de circa 26 GWh.
Cererea mașinilor electrice va fi însă de 1.200 GWh până în 2040, potrivit aceleiași surse, căci deja din 2025 se estimează că prețul mașinilor electrice îl va egala pe cel al mașinilor tradiționale, cel puțin la anumite clase de putere, potrivit portalului de analize BIG THINK.
Cu numai trei luni mai înainte, o analiză a BIG THINK estima că aceeași Europă va ajunge la o producție de baterii de 700 GWh în 2028, în cel mai favorabil scenariu. Adică de aproape 27 de ori mai mult.
Este util, pentru comparație, să preluăm din aceeași sursă și harta amplasării capacităților de producție produsă, cu 3 luni mai înainte de Roland Berger, de CIC energiGUNE, un centru de cercetare al guvernului local din Țara Bascilor.
În fine, rapiditatea schimbărilor este ilustrată și de estimarea de la sfârșitul anului trecut a Comisiei Europene, care vedea producția UE + UK + Norvegia la 500 GWh în 2030.
Comparând ritmul de creștere al producției europene cu cel global (care îl include și pe cel dintâi) vedem că Europa ar urma să aibă cea mai prodigioasă creștere.
S&P Global estima în februarie că producția de baterii litiu ion a lumii va urca de la 455 GWh în 2020, la 1.447 GWh în 2025.
