Guvernul ungar acceptă să schimbe câteva prevederi ale legii presei. Acuzat că vrea să pună botniţă presei ungare, premierul de la Budapesta, Viktor Orban, încearcă să pună capăt unei dispute cu Uniunea Europeană şi a acceptat ca guvernul său să aducă unele modificări actului normativ. Concesia vine după lungi discuţii cu reprezentanţi ai Comisiei Europene şi a fost anunţată cu o zi înainte ca Parlamentul European să voteze o moţiune legată de această lege. Încă nu se ştie exact dacă schimbările ce vor fi făcute vor fi suficient de importante pentru a-i mulţumi pe critici, pentru că Ungaria vrea să menţină nou înfiinţata Autoritate pentru mass-media. Aceasta a fost de fapt ţinta majorităţii criticilor, pentru că este dominată de susţinători ai guvernului şi are puteri ascunse de control al presei. Vicepreşedintele CE, comisarul pentru mass-media Nellie Kroes, a anunţat că autorităţile ungare au acceptat să amendeze legea, astfel încât ea să respecte legislaţia europeană, inclusiv Carta Drepturilor Fundamentale ale Omului. (New York Times)
„Ziua mâniei” în Libia. Activiştii antiguvernamentali din Libia au folosit reţelele de socializare pentru a aduna suporteri ai demonstraţiilor ce urmează a fi organizate în Libia. Miercuri seara au avut loc ciocniri între forţele de ordine şi protestatari, în două oraşe libiene, doi oameni fiind ucişi în Beyida. Zeci de persoane au fost rănite, marţi seara, în oraşul Benghazi. Protestele au fost declanşate de arestarea unui critic vehement al guvernului. Manifestaţiile antiguvernamentale se extind în ţările arabe, după ce preşedinţii Tunisiei şi Egiptului au fost siliţi să demisioneze. Demonstraţiile din această săptămână au reprezentat primul gest de nesupunere în Libia, astfel de nmişcări nefiind tolerate. Martorii spun că în jur de 2.000 de oameni au participat la proteste, miercuri, în Benghazi, organizând un marş între instituţiile guvernamentale. Oamenii au aruncat cu pietre şi bombe cu petrol în forţele de ordine şi au aprins maşinile de pe marginea drumului. Poliţiştii au folosit gloanţe de cauciuc şi tunuri cu apă pentru a-i dispersa pe protestatari. Într-un discurs susţinut la televiziune, miercuri seara, colonelul Gaddafi nu a menţionat nimic despre demonstraţii şi a spus doar că revoluţiile triumfă, făcând aluzie la regimurile răsturnate. (BBC News)
Mii de protestatari evacuaţi cu forţa, de poliţie, şi în Bahrain. Forţele de securitate din Bahrain au dispersat mii de demonstranţi antiguvernamentali din Piaţa Perlei, din centrul capitalei, Manama. Sute de poliţişti au folosit gaze lacrimogene şi bastoane pentru a alunga mulţimea din piaţă, miercuri spre joi noaptea. Cel puţin două persoane au fost ucise în operaţiunile poliţiei, susţine opoziţia. Manifestanţii cer reforme politice şi şi-au petrecut timpul, în ultimele două zile, pe străzi. Demonstranţii doresc: eliberarea deţinuţilor politici, mai multe locuinţe şi locuri de muncă, crearea unui parlament reprezentativ şi cu mai multă putere, o nouă constituţie scrisă de popor şi un nou Cabinet, care să nu-l includă pe primul ministru Sheikh Khalifa Bin Salman Al Khalifa, aflat în funcţie de 40 de ani. SUA şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu ciocnirile violente dintre forţele de ordine şi protestatari, Bahrainul fiind un aliat cheie al Statelor Unite, care găzduieşte Flota a Cincea Navală a armatei americane. (BBC News)
UE va ajuta Italia să facă faţă imigraţiei tunisiene. Comisarul pentru afaceri interne Cecilia Malmstrom le-a spus europarlamentarilor că Uniunea va ajuta Italia să facă faţă fluxului brusc de imigranţi din Tunisia, ceea ce nu va submina sprijinul său pentru schimbările democratice din ţările nord-africane. „Suntem pregătiţi să oferim asistenţă atât Italiei, cât şi Tunisiei. Este o problemă importantă pentru UE ca întreg, nu e doar o problemă bilaterală”, a spus Malmstrom, într-o dezbatere ce a avut loc la Strasbourg, pe această temă. Ministrul italian de interne a sugerat, la un moment dat, trimiterea unor soldaţi în Tunisia, care să oprească exodul, dar reacţia dură a italienilor nu a fost susţinută. Circa 5.500 de imigranţi au sosit în Italia în ultimele zile, majoritatea fiind bărbaţi, în jur de 30 de ani, dar sunt şi 34 de femei şi 108 copii. Au fost ideintitficate şi reţinute 27 de persoane care mijloceau sosirea imigranţilor ilegali. (EUObserver)
Japonia şi India au semnat un acord de liber schimb. În acordul comercial semnat, se prevede că taxele pe mărfuri vor scădea cu 94% în următorii 10 ani. Comerţul se va face cu textile, medicamente, maşini şi în servicii. Schimburile bilaterale au scăzut cu 23% în 2009, ajungând la 10 miliarde de dolari pe an, conform statisticii Organizaţiei Japoneze pentru Comerţ Exterior. Pieţe mai deschise ar putea ajuta economia Japaniei să crească din nou, arată şi un raport al OMC. Acodul nu se referă la produse alimentare japoneze, precum orezul, grâul sau lactatele, care sunt considerate prea importante pentru a putea fi vândute fără taxe. (BBC News)
Iranul trimite două nave de luptă prin Canalul Suez, îngrijorând Israelul. Două vase de luptă iraniene au intrat în canalul Suez, miercuri noaptea, pentru prima dată după 30 de ani, într-un gest provocator în contextul haosului creat în regiune, testând noua conducere din Egipt. Ministrul de externe israelian Avigdor Lieberman a avertizat că gestul iranienilor reprezintă o ameninţare la adresa securităţii ţării sale. „Din păcate, comunitatea internaţională nu este pregătită să facă faţă provocărilor iraniene. Comunitatea internaţională trebuie să înţeleagă că Israelul nu poate să le ignore la nesfîrşit”, a spus el. Mişcarea iranienilor este menită, s-ar părea, să testeze curajul noii conduceri egiptene, după plecarea lui Mubararak, un duşman neclintit al regimului de la Teheran. Un purtător de cuvânt al Autorităţii Canalului Suez a declarat că nicio navă iraniană nu a trecut prin port, de la revoluţia din 1979 încoace. „Canalul Suez nu interzice intrarea unor nave comerciale, atâta timp cât nu suntem în război. Dar pentru navele de luptă este nevoie de aprobarea ministerului apărării şi al afacerilor externe, pentru orice navă de război din orice ţară”, a spus Ahmed El Manakhly, un membru al administraţiei canalului. (Telegraph)
Armata americană din Afganistan, fără patru şefi importanţi. Statele Unite se confruntă o lipsă de experienţă în conducere, în contextul schimbării a patru membri importanţi ai elitei ce coordonează eforturile din Afganistan. Schimbarea vine într-un moment crucial pentru conflictul din această ţară, iar publicul aşteaptă începerea retragerii forţelor americane din Afganistan. Confictul izbucnit acum 10 ani a pus o presiune foarte mare asupra resurselor umane din administraţia americană, câţiva dintre cei mai buni conducători ai armatei şi-au încheiat rotaţia la conducere, după ani de eforturi istovitoare în Irak şi Afganistan. E timpul ca ei să ia o pauză şi să se întoarcă acasă. Aşadar, Barack Obama va trebui să găsească, în următoarele luni, înlocuitori pentru ambasadorul SUA la Kabul, Karl Eikenberry, comandatul forţelor coaliţiei, generalul David Petraeus, secretarul apărării Robert Gates şi Mike Mullen, şeful de stat major al forţelor coaliţiei. Marc Grossman, fost diplomat, tocmai l-a înlocuit în funcţie pe Richard Holbrooke, trimsiul special al SUA în regiune. Durata extinsă a conflictului a făcut ca SUA să rămână fără specialişti cu expertiză în Asia de Sud, care să nu fi fost deja în funcţie de prea mult timp. (Telegraph)
