Viitoarea Direcție Antifraudă care va înlocui Garda Financiară nu va mai hărțui întreprinderile mici și mijlocii, ci se va orienta spre combaterea marilor evazioniști, susțin reprezentanții Guvernului. Calitatea funcționarilor publici este încă precară, iar băncile creditează greu întreprinderile mici și mijlocii – acestea au fost alte probleme discutate la conferința ‘S.O.S. IMM-urile! Ce reprezintă IMM-urile pentru economia României’, găzduită de Banca Națională.
De ce nu creditează băncile IMM-urile
Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a explicat că o cauză a reticenței băncilor în creditarea IMM-urilor este capitalizarea precară a firmelor care cer împrumuturi. Astfel, în anii de boom economic, antreprenorii au declarat capitaluri reduse pentru firmele lor, în timp ce nu s-au sfiit să afișeze consum propriu uneori opulent, iar în perioada crizei cu greu mai poate crește capitalizarea societăților.
”Pentru a finanţa o afacere ea trebuie să fie şi solidă şi una dintre carenţele majore ale companiilor româneşti cu rădăcini serioase în perioada de creştere este lipsa de capitalizare a acestora. În perioada în care companiile româneşti făceau bani, nu s-au capitalizat, au preferat să-şi capitalizeze acţionarii, absolut legitim, absolut legal, dar a fost o acţiune care nu a fost neapărat în valoarea acestor. Când au început să se uite prin bilanţuri, băncile au văzut nişte capitaluri sociale frumoase de 100 -200 de lei, de 10.000 de lei care nu sunt de natură să dea o încredere remarcabilă celui care te finanţează”, a explicat Bogdan Olteanu.
Pe de altă parte, băncile româneşti cu rezervele lor fracţionate au ajuns la 14% capitalizare, ”de vreo patru ori mai mare decât în unele ţări mai mari, iar dacă ne uităm la unele companii, inclusiv IMM-uri, se va constata că un capital social minim este mult mai puţin decât 14% din afacerile pe care le fac”, a mai spus viceguvernatorul BNR.
La rândul său, economistul-șef al Băncii Naționale, Valentin Lazea, a făcut apel la o etică a plății datoriilor de către firmele private și a propus instituirea unor ”liste albe” ale firmelor care își plătesc datoriile, pentru a încuraja acest comportament.
„Ce-ar fi dacă băncile şi instituţiile ar avea şi liste albe cu firmele care se achită la timp de obligaţii? Să avem – de pildă băncile – o listă albă cu cei care întotdeauna şi-au achitat creditele la timp. Trebuie să dăm clar sentimentul că a fi corect în afaceri aduce şi beneficii, nu numai costuri”, a spus Lazea.
Fiscul să nu mai hărțuiască IMM-urile
Prezentă la conferința organizattă de Oxygen Events și BNR, ministrul delegat pentru IMM-uri, Maria Grapini, a denunțat comportamentul unor comisari ai Gărzii Financiare, de hărțuire a unor firme cu controale repetate.
„Garda Financiară s-a supărat că o firmă a pârât, şi se duce în control în fiecare săptămână peste cel care a reclamat. Acest comportament trebuie să dispară de la funcţionarii publici”, a spus Maria Grapini.
Pe de altă parte, ea a susținut că viitoarea Direcție Antifraudă a Fiscului, care va înlocui Garda Financiară din a doua parte a anului, nu va mai hărțui IMM-urile, ci se va axa pe controlul marilor evazioniști.
”Mesajul premierului este că să nu cumva să vadă că această direcţie de antifraudă începe să meargă pe la IMM-uri, pe la SRL-uri, ci să meargă ţinit la marile reţele de fraudare pentru că acolo sunt banii care nu sunt în economie şi nu sunt în buget şi nu trebuie să se creeze presiune pe întreprinderile mici şi mijlocii ca să justifice că şi-a făcut un număr de controale”, a afirmat ministrul delegat pentru IMM-uri, turism și mediul de afaceri, din cadrul Ministerului Economiei.
Lege pentru schimbarea comportamentului corupt al funcționarilor
Comportamentul funcționarilor a fost reclamat și în cazul Ministerului Agriculturii, în condițiile în care ”foarte mulți” dintre ei blochează nejustificat plățile de la stat către fermieri pentru a cere mită în schimbul deblocării banilor.
Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a afirmat că din cauza comportamentului funcționarilor, România reziliat contracte de peste 800 de milioane de euro în agricultură, anul trecut, pentru a nu pierde fonduri europene.
”Din păcate, foarte mulţi dintre funcţionarii noştri încearcă să găsescă motive de blocare a solicitărilor pentru a obţine foloase necuvenite. Noi avem aşa o aplecare după Revoluţie să ne îmbogăţim peste noapte şi atunci mulţi dintre funcţionarii noştri au un astfel de comportament care nu face deloc bine mediului de afaceri şi numai dacă v-aş spune că anul trecut pentru a nu pierde fondurile a trebuit să reziliem contracte de peste 800 milioane de euro, vă imaginaţi în ce proporţie se regăsesc aceste disfuncţionalităţi în sistemul nostru. E clar că o parte din rezilierea contractelor se datorează şi relei-credinţe a funcţionarilor noştri”, a spus Irimescu.
El a criticat și Ministerul Finanțelor, pentru nealocarea banilor naționali necesari absorbției de fonduri europene.
”Am să-mi permit să critic Ministerul Finanţelor: anul trecut, nu am transferat fonduri de 400 milioane de euro către beneficiari din cauza faptului că Ministerul Finanţelor nu a fost în stare să pună la dispoziţie aceşti bani”.
În acest sens, Guvernul are în vedere un proiect de lege de modificare a Statutului funcționarilor publici, la care sunt invitați să facă propuneri și reprezentabnții mediului privat, reuniți într-un grup ed e lucru împreună cu oficialii guvernamentali.
”Eu am criticat calitatea funcţionarilor publici şi am cerut acestui grup de lucru să vină cu o propunere de schimbare a legii funcţionarului public. Există o masă critică care nu-şi face treaba, deci nu aş plânge soarta funcţionarilor publici de la Garda Financiară, pentru că în sistem privat mulţi ar fi fost daţi afară după foarte scurt timp”, a spus ministrul Maria Grapini.
