Guvernul a aprobat în ședința de miercuri 3 proiecte de HG ce rezolvă problemele celui de-al doilea jalon PNRR – țintele de reducere a emisiilor de dioxid de carbon – care a blocat aprobarea cererii de plată nr. 2, în valoare de 3,2 miliarde euro.
Cele 3 proiecte de HG aprobate de guvern sunt:
- HG privind aprobarea acordării ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive din cadrul Societăţii Complexul Energetic Hunedoara – S.A., în insolvenţă, pentru anul 2023
- HG privind aprobarea acordării ajutorului de stat pentru restructurare sub formă de grant in favoarea Societăţii „Complexul Energetic Oltenia” S.A. în scopul finanţării cheltuielilor cu certificatele de emisii de gaze cu efect de seră, pentru anul 2023
- HG pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr.1573/2022 care a amânat închiderea unor capacităţi energetice cu funcţionare pe lignit şi a exploatărilor miniere aferente acestora
PSD a încercat să salveze mineritul
Partidele care formează arcul de guvernare, în special PSD, au încercat să ”salveze” locurile de muncă din minerit în ciuda angajamentelor asumate de a închide exploatările carbonifere și centralele energetice ce funcționează pe cărbune.
Această insistență are ca efect primirea cu o întârziere de cel puțin o lună și jumătate a celor 3,2 miliarde euro, fondurilor alocate României prin PNRR.
(Citește și: ”Legea avertizorilor de integritate, jalon PNRR care a amânat plata a doua, a fost modificată de Parlament”)
A doua cerere de plată din PNRR a fost trimisă de MIPE la Bruxelles pe 16 decembrie 2022. Comisia nu a avizat această cerere în termenul de 2 luni și a transmis guvernului de la București că nu respectă două angajamente esențiale pentru aprobarea plății:
- forma Legii avertizorilor de integritate și
- planul de reducere a emisiilor de carbon.
Primul jalon cu probleme a fost rectificat marți de Parlament, care a modificat Legea avertizorilor de integritate în conformitate cu solicitările Comisiei Europene, lege ce mai trebuie promulgată de președinte.
Comisia va verifica deciziile de la București și va emite, foarte probabil până la sfârșitul lunii martie, acordul provizoriu pentru plată. De la acel moment, specialiștii Comisiei au la dispoziție alte 30 de zile pentru verificarea în detaliu a documentelor și aprobarea finală a plății.
Probleme mai mari la orizont, cu cea de-a treia cerere de plată
Comisia Europeană nu a impus un calendar pe care statele membre să îl respecte când vine vorba de cererile de plată trimise la Bruxelles. În mod normal, România ar trebui să trimită 2 cereri de plată pe an, pentru a asigura un ritm constant al fluxurilor către țară de bani europeni.
Anul trecut, ministrul Marcel Boloș estima că a treia cerere de plată – în valoare de 3,2 miliarde euro – va fi trimisă la Bruxelles în primăvara anului 2023, iar o a patra spre finalul toamnei.
A treia cerere de plată este legată de unul dintre cele mai sensibile subiecte pentru coaliția de guvernare: reforma sistemului de pensii.
PSD și, în egală măsură, PNL refuză să adopte o reformă reală a sistemului de pensii publice în primul rând pentru că asta ar însemna eliminarea inechităților generate de pensiile speciale.
Proiectul de reformă trimis Comisiei Europene a fost trimis înapoi cu ample observații, deocamdată nefiind foarte clar dacă coaliția de guvernare va opera modificările sugerate de Bruxelles.
(Citește și: ”Analiză / Pensiile speciale și evoluția lor în sistemului public de pensii, în deceniile care vor fi ”ale decrețeilor”)
Dacă nu se întâmplă asta, a treia cerere de plată va fi fie blocată în totalitate, fie aprobată parțial, în conformitate cu Regulamentul de implementare al Planurilor Naționale.
În situația unei aprobări parțiale, România poate pierde 700 milioane euro din cauza unei reforme ”slabe” a sistemului de pensii. Cifra a fost avansată de ministrul Marcel Boloș.
***
