Guvernul a aprobat miercuri un proiect de lege prin care se revine la pensiile speciale pentru militari, polițiști și angajații ai serviciilor, care vor fi scoși din sistemul contributiv al pensiilor.
Potrivit proiectului, inițiat de ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, vor fi acordate pensii militare de stat şi pentru soldaţii şi gradaţii profesionişti care îndeplinesc condiţiile de vechime în serviciu, această categorie profesională beneficiind în prezent de posibilitatea menţinerii în activitate până la vârsta de 55 de ani.
Decizia a fost luată în pofida avertismentelor Consiliului Fiscal, care arăta într-un raport din 2013, că pensiile militarilor sunt singurele care au crescut în anii crizei, în ciuda recalculărilor decise în anul 2011 de guvernul Boc.
Premierul Ponta a anunțat doar proiectul de lege și prevederile sale, guvernul nefăcând public, până la această oră, impactul bugetar al măsurii.
De recalcularea pensiilor, după adoptarea acestui act normativ, ar urma să beneficieze 160.000-170.000 de militari și angajați din sistemul de siguranță.
Proiectul introduce următoarele modificări :
- Sistemul de pensii militare nu va mai fi un sistem contributiv, angajatorul nefiind obligat să plătească contribuția aferentă acestuia.
- Pensiile se plătesc din sumele alocate la bugetul de stat prin bugetele MApN, MAI și SRI.
- Angajatul va plăti lunar o cotă de contribuție egală cu cota de contribuție individuală de asigurări sociale, sumă ce va fi vărsată la bugetul de stat. Baza lunară de calcul a contribuției individuale este solda lunară brută sau salariul lunar brut
Sistemul pensiilor militare de stat va include:
- pensia de serviciu
- pensia de invaliditate
- pensia de urmaş
Pensiile de serviciu vor fi: pensia de serviciu pentru limită de vârstă (în care limitele sunt cele prevăzute de legislația actuală și cresc, gradual, de la 55 de ani la 60 de ani), pensia anticipată și pensia anticipată parțială.
Proiectul de lege, care va fi trimis spre dezbatere Parlamentului, instituie reglementări prin care se revine, de principiu, la regulile prevăzute de legislația specifică pentru personalul din sistemul de apărare la data de 1.01.2011.
În baza acestui proiect pensiile militarilor ar urma să fie recalculate, iar acolo unde recalcularea va presupune diminuarea cuantumului pensiei, se va aplica legea mai favorabilă.
Proiectul Guvernului prevede și posibilitatea reducerii vârstei de pensionare în funcţie de condiţiile de muncă în care îşi desfăşoară activitatea angajatul, dar nu mai puţin de vârsta de 45 de ani.
Au dreptul la pensie de serviciu anticipată militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani vechime în serviciu şi care sunt trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, ori ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciu de către comisiile de expertiză medico-militare.
Pentru baza de calcul a pensiei a fost propusă folosirea mediei soldelor funcţiei de bază, respectiv salariilor funcţiei de bază corespunzătoare funcţiilor îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii dreptului la pensie, la alegerea beneficiarilor, mai puţin solda de grad, respectiv salariul gradului profesional avut la data trecerii în rezervă ori încetării raporturilor de serviciu. La media obţinută se adaugă solda de grad/salariul gradului profesional avut la data trecerii în rezervă ori încetării raporturilor de serviciu.
Pensiile în România: Medicii și profesorii – și pensionarii ”speciali”
Potrivit datelor INS, la finalul anului 2014 numărul total al pensionarilor a fost de 5.346. 000 persoane, iar pensia medie lunară a fost de 847 lei, mai mare cu 4,4% faţă de acelaşi trimestru al anului precedent şi egală cu cea din trimestrul III 2014.
În 2011, când a fost aplicată decizia guvernul Boc de eliminare a tuturor pensiilor speciale, existau în sistem aproximativ 160.000-170.000 de pensionari militari.
La nivelul pensiei medii rezulta că un pensionar militar primea de la stat aproximativ 2.200 de lei pe lună, în timp ce meida pentru restul pensionarilor era de 773 de lei pe lună.
În sectoarele critice ale societății (Sănătate și Educație), situația stă astfel:
- În medie, medicii specialiști au o pensie de 1.400 lei,
- medicii primari au o pensie medie de 1.700 de lei,
- profesorii din învățământul preuniversitar au în medie 1.400 de lei
- învățătorii ies la pensie cu 1.100-1.200 de lei.
Modul de calcul al pensiei este important pentru creșterea calității serviciilor în aceste sectoare cu probleme: În Sănătate medicii emigrează (un medic pe oră pleacă din țară – potrivit calculului făcut pentru anul 2013), iar în sistemul de edicație este evitat de către absolvenții de top tocmai din cauza salariilor și pensiilor aflate la limita subzistenței.
În privința sectorului militar și al celui de siguranță, în 2011, înaintea eliminării pensiilor speciale, pensii repuse în drepturi de legea propusă miercuri de guvern lucrurile stăteau astfel :
- pensia unui colonel – între 2.500 si 5.000 de lei,
- maior – de 3.400 de lei,
- locotenent colonel – o pensie cuprinsă între 3.000 si 4.000 de lei.
Consiliului Fiscal: Chiar și recalculate în 2011, pensiile militarilor au crescut cu 30% în criză
Potrivit unui raport al Consiliul Fiscal din 2013, cheltuielile bugetare cu pensiile sunt nesustenabile în raport cu contribuţiile încasate, chiar dacă s-au luat unele măsuri în vederea ameliorării acestei deficienţe pe termen mediu și lung prin noua lege a pensiilor.
Consiliul Fiscal făcea referire, în Raport, la capacitatea de-a acoperi pensiile prin metoda contributivă – aplicabilă, în speță, pensiilor ”oamenilor obișnuiți”.
„Pensiile militare recalculate sau revizuite, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, au crescut în urmă recalculării cu circa 30% (pensia medie) în perioada 2010-2012, în condiţiile în care prognozele iniţiale indicau o scădere a acestora în urmă aplicării principiului contributivităţii. Economiile prognozate de guvern la fundamentarea bugetului prin recalcularea pensiilor speciale se ridicau la 86,8 milioane lei în 2010, 260,6 milioane lei în 2011, 267,9 milioane lei în 2012, 274,6 milioane lei în 2013 şi 281 milioane lei în 2014. Cu toate acestea, recalcularea a rezultat într-o creştere a cheltuielilor bugetare anuale cu peste 1 mld. lei„, se arată în raportul Consiliul Fiscal.
Situația financiară a sistemului de pensii s-a deteriorat după 1990, raportul dintre numărul de contributori şi numărul de beneficiari scăzând foarte puternic, de la 2,3 salariați la un pensionar în 1990 la doar 0,8 salariați la un pensionar în 2012, numărul de pensionari de asigurări sociale de stat având o tendință crescătoare, în timp ce numărul de salariați a avut o tendință descrescătoare, în special până în 1999-2000.
”Deficitul bugetului de asigurări sociale s-a adâncit în ultimii ani, ajungând la 12,5 miliarde de lei în 2012 (2,2% din PIB), în ameliorare ușoară față de soldul negativ de 12,8 miliarde înregistrat în 2011. Cheltuielile cu pensiile au crescut cu 0,6 miliarde de lei în 2012, în principal ca urmare a intrării în sistem de noi participanți cu pensii mai mari decât media, în timp ce veniturile au avansat doar cu 0,8 miliarde lei, fiind afectate parțial și de returnarea contribuțiilor de sănătate colectate în mod ilegal care s-au reflectat la nivelul agregatelor bugetare ca venituri negative. Având în vedere aceste evoluții, există riscuri importante cu privire la sustenabilitatea pe termen mediu a bugetului de asigurări sociale, iar oportunitatea unor eventuale majorări de cheltuieli sau reduceri de contribuții trebuie analizată numai în contextul identificării unor soluții alternative de reducere a deficitului, în special prin lărgirea bazei de impozitare”, se arată în raportul Consiliului fiscal.
Și aviatorii revin la pensiile speciale
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat luni, 20 aprilie, decretul de promulgare a legii care reintroduce pensiile de serviciu ale aviatorilor, şi care prevede că aviatorii şi personalul navigant beneficiază de pensii de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor realizate în ultimele 12 luni de activitat.
Legea prevede că aviatorii şi personalul navigant beneficiază de pensii de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni de activitate anterioare lunii în care este depusă cererea de pensionare.
În același timp, parlamentarii au depus recent un proiect de lege prin care cer revenirea la pensiile speciale, însă proiectul nu a intrat încă în dezbaterea comisiilor.
Urmărește-ne pe Google News
4 răspunsuri
Conform Raportului Public al Curtii de Conturi, subvenia primita de la bugetul de stat în anul 2013, în suma de 12.254 milioane lei, reprezinta 24,62% din totalul veniturilor realizate, aferente sistemului public de pensii.
In 2014, au fost reduse Contributiile de asigurari sociale de stat datorate de angajatori cu 5 puncte procentuale, cam un sfert din cele aproape 27 miliarde pe care le varsau angajatorii.
Acum crestem la loc toate pensiile speciale.
Unde vrem sa ajungem cu deficitul fondului de pensii, la 50%?
Din ce vom acoperi cheltuielile cu educatia si sanatatea, din ce vom realiza investii publice, din ce vom cofinanta proiectele cu fonduri europene?
Din banii pe care ii va recupera justitia independenta
Traim intr-o era a ticalosilor. Si cei mai ticalosi si coiosi continua sa-si acorde fel de fel de favoruri, sumele necesare fiind jefuite de de catre ei de la toti amaritii tarii.
Jegurilor, intelegeti odata ca progresul tarii se bazeaza pe munca tuturor fiilor ei, ca prin favorurile care de care mai speciale pe care vi le acordati si jafurile pe care le faceti subminati fundamentele statului si societatii!
Mai incetati cu toata aiureala asta gretoasa cu salarii, adaosuri, favoruri si pensii speciale. Trebuie puse in practica sisteme de salarii si pensii unitare. Fara favoruri, pretentii si jafuri!
Si ca sa-i puna si mot, ticalosii, prin trompetele lor, Ponta si Oprea, sustin ca nu-i vorba de pensii speciale.
Cei ce pretind ca li s-a stirbit personalitatea prin calcularea dupa un algoritm moral si etic a salariilor si pensiilor, trebuie, daca pot emite judecati de valoare, sa realizeze ca Ro este intr-o mare prapastie economico-sociala si poseda o rata de indatorare externa incredibila. Acesti privilegiati daca ar poseda ceea ce pretind ca au, cinste, onoare, demnitate, moralitate, devotement, etc ar ” lupta sa apere” sistemul de sanatate publica si pe cel de invatamant care sunt decazute. Ar trebui sa sustina cu vehementa integritatea si eficienta din administratia publica unde infrastructura este la pamant din cauza risipei si a fraudelor si sa impuna conditii ferme pentru formarea unei clase politice din elite, etc. Acesti „autoprivilegiati” nu au merite suficiente sa primeasca ceea ce li se ofera in prezent. Cei ce vor un nou calcul al salariilor si pensiilor spre marirea cuantumului sunt in proportie de 90% niste LINGAII care si-au facut rost fie si numai pt 6 luni de functii de sefi sau parlamentari prin diferite tertipuri, aranjamente si spagi cu scopul de a obtine privilegii banesti de la stat in detrimentul celor capabili si merituosi. OPINIA PUBLICA trebuie sa ia atitudini ferme fata de aceste atrocitati sau anomalii si sa se impuna ca cel mai mare venit net de la stat, in Ro (inclusiv in cazul judiciaristilor), sa nu depaseasca 10.000 de lei/luna chiar daca e vorba despre ASF unde sunt fara numar numai pilosi, amante, etc. Aceasta masura (PRAG de VENIT BUGETAR) este necesara si obiectiva deoarece este aplicata in toate statele europene care se gasesc in dificultate economico-sociala ca si Ro. In Ro sunt functii si posturi platite de catre bugetul public NENORMATE (nici nu a auzit de asa ceva vreun ministru al muncii aflat in fuinctie dupa 1989 pt a face controale pe aceasta tema). Exista salariati la stat, in toate structurile, care doar merg lunar la bancomat cu cardul pt a-si ridica salariile „babane” fara sa presteze nici cel mai mic efort de munca.