Legea salarizării – proiect: Clasele de salarizare și schimbarea filosofiei pentru bugetari

Guvernul propune să se schimbe legea salarizării, iar un salariu minim brut să fie de 1.200 lei şi unul maxim brut de 22.000 lei, repartizate pe cinci clase de salarizare. Sindicatele acuză Executivul de incompetenţă pentru faptul că introduce eronat unele profesii în categoria meseriilor necalificate.

Demn de menționat : modul si filosofia de salarizare, dar, mai ales, pragurile de venituri pentru bugetari sunt importante pentru economie, dat fiind că guvernul e trend-setter în privința salarizării generale.

Clasele de salarizare și câteva contradicții

Cele cinci clase de salarizare ar urma să includă de anul viitor, conform propunerii guvernamentale pentru legea salarizării:

• persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei
• persoanele cu studii medii sau care au absolvit şcoli profesionale, fără bacalaureat
• persoanele cu studii medii cu bacalaureat
• persoanele cu studii superioare de scurtă durată (precum asistent medical, arhivar, grefier)
• persoanele cu studii superioare de lungă durată, pentru această ultimă categorie fiind propus salariul maxim, de 22.000 lei brut.

Cifrele au fost susţinute de către ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, într-o intervenţie la România TV, unde însă liderii confederaţiilor sindicale, aflaţi în studiou, au arătat că, prin acest proiect, Guvernul îşi demonstrează incompetenţa.

Sindicaliștii spun că autorii proiectului nu cunosc standardele ocupaţionale, deoarece includ, de exemplu, profesia de şofer în categoria celor meseriilor necalificate.

Pe de altă parte, în cea mai bine retribuită clasă de salarizare sunt incluși, de exemplu, parlamentarii, indiferent de nivelul de educație școlară.

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anunţat recent că numărul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus de la 111 la doar 5 clase, proiectul legii salarizării urmând să fie finalizat până la sfârşitul anului.

La sfârşitul lunii ianuarie, Guvernul a decis înfiinţarea unui grup de lucru care să revizuiască Legea salarizării unitare, astfel încât noile prevederi să fie aplicate începând cu anul viitor.

Conform Ministerului Muncii, din 1.186.000 de bugetari, circa 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea slariului minim pe economie a condus în sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesită o corecţie.

Precedenta modificare a legii

Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eşantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eşantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu.

Raportul dintre salariul minim şi cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensaţiile, primele şi indemnizaţiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câştigului.

Din cauza constrângerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi însă stabilite niciodată prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu valoarea de referinţă, astfel încât până în prezent au fost păstrate salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru.

Legea salarizării. Guvernul Ponta anunță încă din 2013 schimbarea filosofiei de salarizare a bugetarilor

În primăvara anului trecut, într-un interviu acordat Mediafax, ministrul Muncii afirma o nouă Lege a salarizării unitare ar putea fi aplicabilă din 2015.

În 2013, premierul Victor Ponta declara că vrea să modifice Legea salarizării, incluzând în „anvelopa naţională” cheltuieli de personal pentru fiecare instituţie, respectiv primării, consilii judeţene, ministere, dar şi „un salariu minim, probabil de 1.000 de lei, şi un salariu maxim” şi că vrea ca noua Lege a salarizării să intre în vigoare în 2013.

Un document oficial prezentat în iunie 2013 releva că noul sistem de salarizare a bugetarilor va include majorări anuale de salarii, în mod etapizat şi succesiv, dar numai pentru anumiţi funcţionari, respectiv aceia al căror salariu de încadrare este mai mic decât cel care va rezulta prin aplicarea noii legi, iar salariile bugetarilor vor include atât o sumă fixă, dar şi o parte variabilă care va depinde de performanţele profesionale individuale ale angajaţilor.