Guvernul a adăugat marți câteva noi categorii de bolnavi care vor fi scutiți de la plata așa-numitei taxe pe boală, adică de la plata CASS-urilor, pe perioada concediilor medicale. Este vorba despre doar câteva categorii de bolnavi cronici, nu de toți cronicii, așa cum promisese premierul Marcel Ciolacu.
Este vorba despre o adăugare la articolul 155 alineatul (1) litera i) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cel prin care săptămâna trecută au fost scutiți de la plata acestui impozit pacienții oncologici.
Bolnavii cronici au fost „uitați” în actul normativ de săptămâna trecută, deși premierul și ministru Sănătății dăduseră asigurări că și ei vor cuprinși în rândul exceptaților. OUG aprobat joia trecută nu a fost încă publicat în Monitorul Oficial.
Categoriile scutite de impozit prin OUG adoptată săptămâna trecută (dar care nu a fost publicată în Monitorul Oficial):
- mamele cu copii bolnavi
- gravidele
- bolnavii de cancer
- cei care prezintă urgențe medicale.
Noile tipuri de pacienți introduse marți, 9 aprilie, în categoria celor scutiți de la plata taxei pe boală:
- persoanele care suferă de afecțiuni grave – HIV/SIDA, TBC sau cardiovasculare
- pacienții cu arsuri grave (marii arși)
Acestea sunt însă doar câteva categorii de bolnavii cronici, iar numărul lor este foarte mic, față de totalul cronicilor din România.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a declarat marți, după aprobarea documentului, că Executivul a avut nevoie de timp pentru a introduce cronicii și a clarifica definiția de „boală obișnuită”, ]n funcție de care se face încadrarea angajaților bolnavi impozitată sau nu.
„A fost nevoie de această consultare la Casa Națională de Asigurări Sănătate, cu Ministerul Sănătății, și s-a găsit acest criteriu, și anume, e un amendament care a fost inclus în corpul ordonanței, astăzi – noțiunea de ‘boală obișnuită’, prevăzută la articolul doi, alineatul unu – trec peste asta – reprezintă codul de indemnizație 01, prevăzut în Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS numărul 1192-745/2020. A fost nevoie de această clarificare și în clipa aceasta toate acele categorii de pacienți cu afecțiuni grave beneficiază de această scutire”, a spus Mihai Constantin.
Medicii care acordă concediile vor gi obligați să facă încadrarea respectivă, în funcție de care un concediu medical se va impozita sau nu cu cele 10 pp corespunzătoare contribuțiilor pentru sănătate.
La fel ca și joi, Guvernul nu a publicat documentul, proiectul de OUG referitor la aceste scutiri de la plata taxei pe boală, așa încât textul va fi cunoscut cu exactitate doar după publicarea în Monitorul Oficial.
Ce alte modificări mai operează OUG aprobată marți
- Pentru a elimina interpretările, a fost clarificată noțiunea de ”boală obișnuită” reprezentată de codul de indemnizație ”01”, prevăzut în Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) nr. 1192/745/2020 pentru aprobarea modelului unic al certificatului de concediu medical și a instrucțiunilor privind utilizarea și modul de completare a certificatelor de concediu medical pe baza cărora se acordă indemnizații asiguraților din sistemul asigurărilor sociale de sănătate și din sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, pentru care se va plăti în continuare contribuția de asigurări sociale de sănătate.
- De asemenea, a fost stabilită o normă tranzitorie pentru aplicarea scutirii de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul situațiilor menționate. Scutirea de la plata se aplică pentru categoriile de persoane menționate în acest act normativ și punctate mai sus și pentru indemnizațiile aferente concediilor medicale a căror perioadă de acordare încetează după intrarea în vigoare a prevederilor acestei ordonanțe de urgență (cele aflate acum în perioada de derulare și care se încheie după intrarea în vigoare a prevederilor ordonanței).
Cifrele socotelii perfide pe care o face statul român la cheltuielile cu concediile medicale
Din taxa pe boală introdusă începând cu anul acesta, Guvernul a colectat deja peste 10 milioane de euro, în inauarie. Din această sumă, 500.000 de euro au fost luați de la pacienții care au cancer, conform USR, partidul ce a depus în Parlament proiectul de abrogare a contribuției reținute la decontarea concediului medical.
Ponderea în PIB a cheltuielilor cu concediilor medicale este de aproximativ 0,2% în ultimii ani, iar misterul conservării procentului, în pofida creșterii sumelor colectate din contribuții, este scăderea părții alocate acestor decontări din contribuția asiguratorie de muncă, de 2,25%, încasată la bugetul de stat.
Din contribuţia asiguratorie pentru muncă încasată la bugetul de stat o cotă ce reprezintă venit la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate este distribuită pentru plata concediilor medicale.
Cota a scăzut astfel încât sumele decontate să fie cam aceleași, ceea ce a dus la creșterea restanțelor statului.
Astfel, dacă în 2018 procentul din această contribuție repartizat pentru plata concediilor medicale era de 40%, el a coborât în 2022 și în 2023 la aproape jumătate – 22% -, ceea ce înseamnă 0,45% din venitul brut al salariatului.
Situația este reflectată într-un grafic dintr-un document oficial ce arată că în ultimii patru ani, cu excepția anului 2022, decontările s-au cifrat în jurul a 3,7 miliarde de lei, indiferent de avansul veniturilor din contribuția asiguratorie de muncă:
Acest procent a menținut sumele decontate în jurul a 3,7 miliarde de lei, în pofida creșterii totalului colectat din contribuție.
În grafic, anul 2023 figurează doar cu situația din primele cinci luni ale anului, care au fost de 2,510 miliarde de lei, dar execuția bugetului FNUASS la 31 decembrie 2023 arată clar că suma pe întregul an s-a menționat la plafonul ce pare transformat în lege: 3,699 miliarde de lei cheltuite cu decontarea concediilor medicale.
Un raport realizat de CNAS anul trecut arăta că aceste plăți întârziate provoacă nemulțumirea firmelor:
„Neplata la termen declanşează nemulțumiri din partea angajaților, indiferent de forma de proprietate, deoarece creează dificultăți în activitatea curentă a firmei, care pe lângă faptul că suportă integral valoarea prinelor cinci zile de concediu medical, pentru unele afecțiuni, suportă și diferența de plată ce ar trebui restituită conform prevederilor legale din bugetul FNUASS, care în multe cazuri, din lipsa creditelor de angajament și a celor bugetare întârzie peste termenel legale uneori și șase luni.”
La nivel UE, România are cei mai puțini angajați absenți
România este țara cu cea mai mică pondere a angaților care absentează de la muncă. În Trimestrul III din 2023, a lipsit de la serviciu 2,5% din populația ocupată cu vârste între 20 și 64 de ani, comparativ cu media UE, de 10,5%.
Bulgaria (3,1%), Polonia (cu 6%) și Italia (6,6%) sunt următoarele state cu procente mici de salariați absenți.
Cei mai mulți angajați care au absentat de la muncă în T3 2023 s-au înregistrat în Suedia, Finlanda și Franța, dintre statele UE.
Ponderea în PIB a cheltuielilor cu aceste concedii în UE: România – cea mai mică
Și la capitolul alocărilor bugetare către acest capitol, România se plasează, împreună cu Grecia pe ultimele locuri.
****
