fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

România, lider european detașat în construcții – domeniu strategic în contextul epidemiei

România s-a plasat în ianuarie 2020 pe poziția de lider european detașat la creșterea sectorului construcțiilor, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o creștere de… Mai mult

23.03.2020

Chestiunea

Cum poate folosi România disponibilitatea maximă a Comisiei Europene de-a sprijini statele membre

Contextul relevant: SUA au un pachet economic de 1.000 de miliarde dolari, care conține inclusiv plăți directe către populație. Germania aprobă luni un plan de… Mai mult

22.03.2020

La obiect

România a intrat în criza Covid-19 de pe poziția de lider al creșterii costului muncii

România a continuat să se mențină în trimestrul IV 2019 pe prima poziție în clasamentul UE la creșterea costului orar al muncii, potrivit datelor publicate… Mai mult

22.03.2020

La obiect

National Institute of Health explică: De ce SARS-CoV-2 și COVID-19 ?

NIH  – „National Institute of Health” este parte a Departamentului de Sănătate și Servicii Umane din SUA – U.S. Department of Health and Human Services… Mai mult

20.03.2020

Guvernul înfiinţează un nou departament pentru privatizări. Priorităţile structurii

de Alexandra Pele 2.10.2015

oltchimGuvernul a aprobat, în şedinţa de miercuri, înfiinţarea unei noi structuri care să se ocupe de privatizarea companiilor de stat.

Departamentul pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (DPAPS) ar urma să funcţioneze în subordinea Ministerului Economiei, prin reorganizarea Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în industrie (OPSPI) şi a altor structuri similare din cadrul altor ministere sau autorităţi.

Misiunea DPAPS ar fi de a acţiona “unitar şi coerent” în vederea implementării strategiei de privatizare a companiilor de stat, în contextul eşecurilor răsunătoare înregistrate până acum la acest capitol.

A treia încercare – cu noroc

Înfiinţarea DPAPS s-a întins pe mai bine de un an. Intenţia înfiinţării acestui departament datează încă din martie 2014, când pe site-ul Ministerului Economiei a fost publicată o ordonanţă de urgenţă în acest sens. Aceasta prevederea înfiinţarea departamentului care ar fi urmat să administreze 49 de operatori economici din portofoliul statului, “din sectoare strategice ale economiei naţionale, precum: sectorul resurse minerale, industria de apărare, cercetare – dezvoltare, turism”.

Iniţiativa a fost reluată o lună mai târziu, în iunie 2014, de data aceasta sub forma unei hotărâri. În nota de fundamentare a documentului se preciza că înfiinţarea structurii este necesară, printre altele, pentru ca România să îşi poată respecta angajamentele asumate în cadrul acordurilor cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE).

Hotărârea a fost reintrodusă în dezbatere publică la finele lunii iulie 2015, când termenele din acordurile cu partenerii internaţionali expiraseră deja, iar Guvernul avea la activ mai multe privatizări eşuate.

Cu ce se va ocupa DPAPS

Departamentul:

  • Propune şi elaborează strategii de privatizare care vor fi supuse spre aprobarea Guvernului;
  • Urmăreşte aplicarea strategiei şi monitorizează procesul de restructurare şi privatizare a operatorilor economici cu capital de stat;
  • Asigură pregătirea societăţilor pentru privatizare, stabileşte metodele de privatizare şi realizează privatizarea;
  • Asigură aplicarea OUG privind guvernanţa corporativă;
  • Preia active în scopul valorificării acestora;
  • Derulează activităţi de atragere de investiţii;
  • Realizează procesul de valorificare a creanţelor deţinute, la operatorii economici la care statul român este acţionar unic sau majoritar, de către alte instituţii publice, regii autonome sau societăţi cu capital majoritar sau integral de stat, în condiţiile prevăzute la art. 41 şi art. 42 din Ordonanţă, prin, dar fără a se limita la, conversia creanţelor în acţiuni, stingerea creanţelor ca efect al dării în plată, eşalonarea plăţii, în baza unei convenţii de eşalonare încheiată cu D.P.A.P.S., asigurată prin constituirea de garanţii.

Conducerea este asigurată de un preşedinte şi un vicepreşedinte, numiţi de ministrul Economiei şi asistaţi de un colegiu director din care fac parte conducătorii structurilor organizatorice ale DPAPS. Salariul preşedintelui DPAPS va fi la nivelul funcţiei de ministru, iar cel al vicepreşedintelui la nivelul funcţiei de secretar de stat.

Personalul OPSPI va fi preluat de noua structură, iar cei cu funcţii de conducere vor fi repartizaţi pe funcţii similare. În total, departamentul pentru privatizări va avea 45 de angajaţi şi un parc auto de 10 autoturisme.

Cheltuielile de funcţionare, respectiv cele de personal, de bunuri şi servicii şi cheltuielile curente şi de capital vor fi asigurate de la bugetul de stat, prin Ministerul Economiei.

“Finanţarea activităţilor DPAPS legate de administrarea, de pregătirea şi derularea privatizării operatorilor economici la care statul este acţionar prin Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului se realizează din veniturile realizate din vânzarea acţiunilor, activelor, precum şi din alte surse prevăzute de legislaţia în vigoare”, se arată în hotărâre.

Priorităţile DPAPS

Aşadar, rolul acestei noi structuri va fi acela de a relua privatizările eşuate, cum ar fi cea a CFR Marfă sau Oltchim.

DPAPS se “confruntă cu probleme cu grad ridicat de complexitate care necesită identificarea şi aplicarea rapidă a unor soluţii viabile” în cazul companiilor Oltchim, Romaero şi Remin, potrivit notei de fundamentare a hotărârii de înfiinţare a departamentului. Mai jos, redăm o listă scurtă a companiilor de stat ce ar trebui privatizate sau listate pe bursă, potrivit angajamentelor asumate de guvern.

  • CFR Marfă

Privatizarea CFR Marfă, operator de stat cu o cotă de piaţă de peste 50%, a fost unul dintre angajamentele asumate de România în faţa partenerilor internaţionali. Guvernul a demarat procesul de privatizare în urmă cu doi ani. Licitaţia a fost câştigată de compania GFR, controlată de omul de afaceri Gruia Stoica, care a oferit 202 milioane de euro pentru preluarea pachetului majoritar de acţiuni al CFR Marfă. Tranzacţia nu a fost finalizată până la data limită de 14 octombrie 2013. Motivele invocate atunci au fost că unele bănci creditoare ale CFR Marfă nu şi-ar fi dat acordul pentru schimbarea acţionariatului. De asemenea, s-a invocat lipsa avizului Consiliului Concurenţei, către care GFR a depus notificare cu şase săptămâni înainte de termenul limită pentru plata sumei de 202 milioane de euro, în condiţiile în care Consiliul Concurenţei are ca termen limită pentru un astfel de aviz cinci luni.

După acest eşec, Guvernul s-a angajat să restructureze compania şi să reia procesul de privatizare care ar urma să se încheie în 2016, potrivit declaraţiilor făcute de fostul ministru al Transporturilor, Ioan Rus. Autorităţile luau în calcul şi listarea la bursă a transportatorului de marfă. În 2014, după ce a fost iertată de datorii, CFR Marfă a înregistrat o pierdere de 27,1 milioane de lei (circa 6,1 milioane de euro).

  • Oltchim

Olchim se află de doi ani de zile în insolvenţă. Planul de reorganizare al companiei prevede vânzarea combinatului cu cel puţin 307 milioane de euro.

Statul a încercat de mai multe ori să privatizeze Oltchim, însă nu a reuşit. Cel mai răsunător eşec a fost cel din toamna anului 2012, când Dan Diaconescu a oferit 45 de milioane de euro pentru preluarea combinatului de la Râmnicu Vâlcea. OPSPI a anulat licitaţia după ce Dan Diaconescu nu a adus dovezi că deţine suma oferită. De altfel, OPSPI a sesizat Parchetul în privinţa săvârşirii de către Dan Diaconescu a infracţiunii de înşelăciune în formă continuată.

La începutul lunii iulie, administratorul judiciar al combinatului, avocatul Gheorghe Piperea, a declarat pentru Mediafax că o companie chineză ar fi interesată de preluarea Oltchim.

  • Complexul Energetic Oltenia

Potrivit celei mai recente scrisori de intenţie transmise de autorităţile de la Bucureşti board-ului FMI (5 martie 2014), un pachet de 15% din acţiunile Complexului Energetic Oltenia ar fi trebuit listat pe bursă până la finele lunii iunie 2014.

La mai bine de un an de la depăşirea acestui termen, ministrul Economiei Andrei Gerea, spunea că privatizarea unui pachet de 15% din acţiuni ar fi posibilă, cel mai devreme, anul viitor.

“Acum discutăm despre 15%, dacă se va găsi pe piață un preț bun pentru acești 15% putem discuta, dar deocamdată nici acest preț bun nu există. Compania are nevoie să facă niște investiții, deocamdată negociază cu băncile pentru împrumuturi care costă”, a declarat la finele lunii iulie ministrul Economiei, citat de Agerpres.

  • Hidroelectrica

Statul s-a angajat să privatizeze, prin listarea pe bursă, un pachet de 15% din acţiunile pe care le deţine la Hidroelectrica până la finele lunii iunie 2014. Termenul nu a fost respectat, compania aflându-se la ora actuală în proces de reorganizare.

Administratorul judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, susţine că listarea companiei pe bursă este posibilă şi chiar indicată deoarece, în caz contrat, aceasta riscă să devină din nou victima unor contracte păguboase care au dus-o în situaţia de a intra în insolvenţă. Borza a precizat că Hidroelectrica a avut un profit de  700 milioane de lei în primele şase luni ale anului şi lichidităţi în valoare de 1,1 miliarde de lei.

Autorităţile, pe de altă parte, resping ideea listării. „Nu vom accepta în niciun caz listarea la bursă a Hidroelectrica în timp ce este încă în insolvenţă, pentru că am obţine un preţ mult prea mic“, spunea, la începutul lunii iulie, Andrei Gerea, ministrul energiei, citat de Ziarul Financiar.

Statul deţine 80% din acţiunile Hidroelectrica, iar Fondul Proprietatea 20%.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.10.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Încă 6 decese la Suceava – pacienți de la Spitalul Județean; pentru 4 dintre ei, confirmarea infectării cu coronavirus a fost post-mortem

Mariana Bechir

Alți șase pacienți decedați la Spitalul Județean Suceava au fost raportați marți ca infectați cu noul coronavirus, ceea ce urcă totalul din acest focar la… Mai mult

Stiri

Procurorii au intrat la Spitalul Suceava: teste făcute “pe pile”; probele de la medici trimise târziu la laborator; rezultate venite după moartea victimelor

Vladimir Ionescu

Parchetul Tribunalului Suceava a extins marți ancheta legată de cele întâmplate la Spitalul Județean (SJU) Suceava. Noile acuzații, cercetate in rem (pe fapte, fără nominalizarea… Mai mult

Stiri

Mugur Isărescu: Vârful tensiunilor generate de criza Covid-19 în domeniul monetar, bancar și financiar a fost depășit

Vladimir Ionescu

Vârful tensiunilor generate de criza COVID-19 în domeniul monetar, bancar și financiar a fost depășit, se arată într-o declarație de presă transmisă marți de guvernatorul… Mai mult

Europa

Ursula von der Leyen: Garantați libertatea de exprimare în aceste vremuri incerte

Iulian Soare

Preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen afirmă, referitor la măsurile de urgenţă în statele membre, că este extrem de important ca măsurile de urgenţă… Mai mult

Stiri

BRM: Liberalizarea pieței gazelor va duce la scăderea prețurilor și fără ordonanțe

Adrian N Ionescu

Evoluția pieței autohtone a gazelor naturale contrazice temerile privind o eventuală scumpire a acestora, odată cu liberalizarea promisă de autorități, potrivit unui comunicat al Bursei… Mai mult

Stiri

Opt medici demisionează de la Spitalul Județean Arad, peste 80 de angajaţi şi-au luat concediu medical

Vladimir Ionescu

Opt medici de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Arad şi-au depus demisia, anunţând că vor să se pensioneze, în timp ce peste 80… Mai mult

Stiri

Afacerile Huawei din Europa au stagnat – bilanț al companiei pe 2019

Razvan Diaconu

Veniturile realizate pe piața internă ale gigantului IT Huawei au crescut cu 36,2% în 2019 față de anul precedent, acestea stagnând totuși în Europa pe… Mai mult