Guvernul grec nu va mai continua să ceară ştergerea datoriei publice a ţării, care se ridică la 315 miliarde euro în prezent, şi propune înlocuirea actualelor obligaţiuni cu unele corelate cu evoluţia economiei elene, a declarat Yanis Varoufakis (foto), ministrul grec de finanţe.
Financial Times arată că ministrul grec de Finanţe a propus introducerea a două noi tipuri de obligaţiuni, şi anume cele al căror randament variază în funcţie de evoluţia economică şi cele numite „perpetue”, care nu au o dată de maturitate şi al căror preţ fluctuează odată cu modificarea dobânzilor pe termen lung.
„Ce le voi spune partenerilor noştri este că vom combina excedentul bugetar primar cu reformele. Voi spune «Ajutaţi-ne să ne reformăm ţara şi lăsaţi-ne spaţiul fiscal pentru a face asta, altfel vom continua să ne sufocăm şi vom deveni o Grecie deformată, nu reformată»”, a afirmat Yanis Varoufakis.
Guvernul grec va menţine un excedent bugetar primar curpins între 1 şi 1,5% din produsul intern brut, chiar dacă Syriza, partidul care conduce coaliţia de guvernare, nu-şi va respecta angajamentele luate în campania electorală privind dimensiunea cheltuielilor bugetare.
În plus, executivul de la Atena va lupta împotriva evaziunii fiscale şi că îi are în vizor pe grecii bogaţi care nu au plătit în mod corect taxele pe care trebuia să plătească în timpul celor şase ani de recesiune economică.
Întâlnire cu Jean-Claude Juncker
Miniştrii greci par să fi adoptat un ton mai conciliant înainte de întâlnirea de miercuri cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Vicepremierul grec, Giannis Dragasakis, a afirmat că rezultatul întâlnirii ar putea fi un „acord politic” privind statutul programului de salvare a Greciei.
Iar noile propuneri ale Atenei vor fi analizate în capitalele europene. Declaraţiile de săptămâna trecută ale noului guvern grec a suscitat reacţii: Germania şi Finlanda s-au arătat total împotriva ştergerii datoriei Greciei.
Spania şi Portugalia, care au trecut şi ele prin programe de bailout şi au alegeri anul acest s-au arătat şi ele total împotriva ştergerii datoriilor. Pedro Coelho, premierul portughez, a spus vineri că ţara sa a îndeplinit toate obligaţiile europene care au condiţionat ajutorul financiar, iar Grecia ar trebui să facă la fel.
Ministrul de Finanţe spaniol, Luis de Guindos, a firmat luni că Spania a fost deja generoasă faţă de Grecia. Ambele guverne se tem că o relaxare a condiţiilor de austeritate pentru Grecia ar însemna recunoaşterea faptului că politicile de consolidare fiscală ale zonei euro şi reformele cerute nu funcţionează şi asta ar da aripi partidelor antiausteritate.
De partea cealaltă, guvernele de centru-dreapta din Franţa şi Italia speră că relaxarea condiţiiloe pentru grecia va reprezenta un prim pas spre o reorientare mai laergă a politicii economie a zonei euro.
Michel Sapin, şeful Finanţelor din Franţa, a spus că, deşi Grecia trebuie să îşi plătească integral datoria, are totuşi nevoie de un nou contract. Iar Matteo Renzi, premierul Italiei crede că atât Grecia, câtz şi întreaga zonă euro, trebuie să renunţe la austeritate.
Troika -formatul din care toţi vor să plece
Banca Centrală Europeană (BCE) analizează posibilitatea retragerii sale din troika finanțatorilor internaționali care supervizează programul de asistență internațională acordat Greciei, arată marți în cotidianul german Handelsblatt, citat de Reuters.
Dezbaterea cu privire la posibila retragerea din troikă reflectă îngrijorările din interiorul BCE legate de planul său de achiziții masive de obligațiuni suverane, anunțat luna trecută de președintele BCE, care ar putea conduce la un posibil conflict de interese în interiorul instituției.
În plus, fără a cita vreo sursă, Handelsblatt susține că și Fondul Monetar Internațional ar dori să se retragă din grupul tripartit de creditori internaţionali, ceea ce înseamnă că troika va rămâne cu un singur membru, Comisia Europeană.
De altfel, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a afirmat într-un interviu că vrea să reformeze activitatea troicii și intenționează să găsească rapid o soluție alternativă. Când i s-au cerut detalii, putătorul său de cuvânt a spus că Executivul comunitar are o atitudine favorabilă față de ideea modificării structurii troicii UE — FMI — BCE, însă, deocamdată, nu are o nouă variantă care să-i înlocuiască pe reprezentanții creditorilor Greciei.
Fondul Monetar Internațional a ridicat deja semne de întrebare cu privire la misiunea troicii într-un raport care datează din luna iunie 2013, în care susține că nu există o diviziune clară a muncii, iar partenerilor europeni le lipsesc experiența și capacitățile necesare pentru gestionarea unor ample programe de asistență.
