Guvernul încearcă să îi convingă pe furnizorii de gaze naturale să reducă preţurile în ofertele de piaţă liberalizată valabile începând din 1 iulie, scutindu-i de obligația de a face, vara, stocuri minime de gaze naturale pentru iarnă, la anumite niveluri impuse de Autoritatea de Reglementare în domeniu (ANRE), potrivit unei Ordonanțe de Urgență adoptate de Guvern.
Cantitatea de gaze înmagazinate va fi decisă de furnizori în funcţie de propriile socoteli, având în vedere însă responsabilitatea de a își îndeplini obligația a furniza gazele consumatorilor.
„Furnizorul de gaze naturale este responsabil pentru asigurarea surselor de gaze naturale (producție internă curentă, înmagazinare, import) necesare pentru acoperirea necesarului de consum al portofoliului de clienți, însă ponderea fiecărei surse trebuie să fie opțiunea sa, în funcție de politica comercială”, spune nota de fundamentare a OUG citate.
Furnizorii de gaze naturale au invocat faptul că și-au îndeplinit obligația de a înmagazina gaze pentru iarna anterioară, la prețuri mai mari decât cele de piață actuale, ca răspuns la reproșul că nu ieftinesc gazele în urma liberalizării pieței.
Acum Guvernul le-a dat dreptate din aceast punct de vedere, acceptând că „obligația constituirii stocului minim de gaze naturale induce costuri suplimentare la nivelul furnizorilor, care sunt/vor fi recuperate de la clienții finali (prin intermediul prețurilor practicate) sau vor constitui pierderi pentru firnizori, având în vedere modificarea continuă a portofoliului de clienți finali, existând riscul ca furnizorul să nu își poată recupera costurile aferente cantităților de gaze naturale înmagazinate pentru respectivii clienți”.
Pe de altă parte, ministrul Economiei, Virgil Popescu a declarat că gazele naturale ar trebui să se ieftinească în proporțșie de 10 – 15% în urma liberalizării pieței și ca a promis că vor fi operate modificări ale reglementărilor în acest sens.
(Citiți și: „DOCUMENT / Guvernul pune presiune pe furnizorii de gaze naturale să facă oferte mai ieftine în cadrul liberalizării pieței”)
Încălzirea globală dă peste cap deciziile administrative
Iarna trecută, neobișnuit de caldă, a dat peste cap socotelile ANRE, care a mărit constant în ultimii trei ani cotele de înmagazinare pentru sezonul rece.
Stocul minim obligatoriu pentru anul 2019 de înmagazinare subterană până la data de 31 octombrie 2019 a fost de circa 2,18 miliarde m.c. (majorat cu 10% față de anul 2018), spune nota de fundamentare citată.
Furnizorii au înmagazinat o cantitate de 3,059 miliarde mc, din care le-a mai rămas 1,773 miliarde mc, adică mai mult de 15% din consumul total al României este de circa 11 miliarde de metri cubi pe an.
Furnizorii sunt interesaţi s-şi acopere cheltuielile cu înmagazinarea (de injectie, rezervare de capacitate, extracție) de circa 13,5 lei/MWh. Iar pentru gazele neconsumate furnizorul trebuie să plătească rezervarea pentru încă un an, adică 10 lei/MWh.
Stimulent inutil?
Marii furnizori din România spun că spun că vor continua să înmagazineze înmagazinarea în România, pentru că doar așa putem vorbi despre siguranță în aprovizionare pe timpul sezonului rece. Gazele extrase din depozite asigură circa 55-60% din consumul de iarnă, potrivit surselor e-nergia.
„Pe o piață concurențială, constituirea stocurilor de gaze naturale de către furnizori ar trebui să fie la latitudinea lor, în conformitate cu strategia comercială a fiecăruia, interesul fiind consolidarea poziției în piață prin oferirea celor mai bune prețuri clienților finali și asigurarea continuității furnizării gazelor naturale.
Ca atare, din legea energiei a fost eliminat capitolul prin care furnizorii sunt obligați să constituie stocuri minime în depozite dar a fost instituită prevederea ca, în cazul unei situații de criză pe piața de gaze, Guvernul, la propunerea Transgaz, să poată lua măsuri excepționale, cu informarea statelor vecine. Această prevedere este stipulată în legislația europeană, prin “Regulamentul nr 1938/2017 privind măsurile de garantare a siguranței furnizării de gaze”, spune documentul citat.
