Guvernul dă 30 de milioane de euro pentru spații verzi la sate. Pentru orașe dă 23 de milioane

Guvernul a alocat 30 de milioane de euro pentru înființarea de spații verzi la sate, printr-o hotărâre de guvern adoptată pe 9 februarie. Suma face parte dintr-un total de 53 de milioane de euro alocați pe 2011 pentru realizarea de spații verzi în circa 280 de localități din țară. Din acestea, 80 sunt orașe (cu circa 23 de milioane de euro alocați) și 200 sunt sate (cu 30 de milioane de euro alocați).

Banii vin de la Ministerul mediului și sunt obținuți din taxa de primă înmatriculare.

Cele mai mari sume pentru proiectele comunale de „îmbunătăţire a calităţii aerului prin amenajarea de spaţii verzi” ajung la 250.000 de euro pe fiecare proiect.

Iată câteva exemple de comune în care guvernul pompează milioane de euro pentru plantări de spații verzi, deși unele dintre ele au chjiar prea mult spațiu verde: nu au asfalt.

1. Comuna Vlădeşti, judeţul Argeş, care primeşte 250.000 de euro, pentru amenajarea unui spaţiu verde în localitate, prin hotărârea de guvern adoptată pe 9 februarie. Banii ajung la nivelul a jumătate din bugetul de care a beneficiat comuna în anul 2010, care a fost de circa 540.000 de euro, incluzând fondurile pentru plata salariilor profesorilor care predau în localitate.

Comuna este așezată la poalele subcarpaților în apropiere de Câmpulung Muscel, e înconjurată de păduri, locuitorii cultivă pomi fructiferi.

În materie de asfalt, comuna argeseană este traversată de un drum judeţean şi beneficiază de un drum comunal asfaltat pe 4 km, din fonduri SAPARD. Vlădeştenii nu au în prezent apă curentă şi canalizare, decât în stadiu de proiect.

2. În judeţul Mureş, la comuna Zau de Câmpie, Guvernul trimite 235.000 de euro pentru amenajarea de spaţiu verde, suma fiind egală cu o treime din bugetul de venituri şi cheltuieli al comunei, pe anul 2010. Comuna are 3.500 de locuitori şi se întinde pe 5.000 de hectare, din care 3,5 hectare le ocupă una dintre cele mai importante rezervaţii de bujor de stepă din România.

3. Cele mai mari sume, prin HG din 9 februarie, le primeşte comuna Roseţi, din judeţul Călăraşi. Cei 6.000 de locuitori ai comunei vor avea nu unul, ci două parcuri, pentru fiecare fiind alocaţi câte 235.000 de euro. Anterior, printr-o altă hotărâre emisă de guvern în cadrul Progaramului de îmbunătăţire a mediului, s-au mai alocat, în 2010, 235.000 de euro. Dacă se investesc peste 700.000 de euro în spaţii verzi, în materie asfalt, roseţenii circulă pe drumul naţional 3, care le tranzitează comuna. Sătenii au şi uliţe acoperite cu pietriş. Apa și canalizarea sunt în stare de proiect.

4. Comuna Călăraşi, județul Botoșani. Guvernul îi trimite anul acesta circa 210.000 de euro pentru spaţii verzi, reprezentând aproximativ 20% din întregul buget al comunei pe anul 2010. Sătenii din Călărășii de Botoșani par să aibă însă prea mult spațiu verde: au asfalt doar pe drumul principal. Apă și canalizare doar în pe hârtie și în promisiuni.

5. Comuna Loamneş, judeţul Sibiu. Guvernul a alocat circa 220.000 de euro pentru amenajarea de spaţii verzi, adică aproximativ a cincea parte din întregul buget pe 2010 al comunei.

În materie de şosele, cei 3.300 de sătenii au un drum comunal asfaltat, uliţele satului fiind pietruite, după cum ne-a spus doamna primar Maria Greavu. Prin localitae, trec şi două drumuri judeţene. Primăria derulează în prezent proiecte de canalizare şi reţea de apă curentă.

6. Comuna ilfoveană 1 Decembrie, Executivul alocă pentru spaţii verzi circa 218.000 de euro. Bugetul de venituri şi cheltuieli al comunei de 10.000 de locuitori a fost în anul 2010 de circa 3 milioane de euro. În materie de drumuri asfaltate, localitratea stă mai bine decât comunele enumerate mai sus. Având în vedere apropierea de Bucureşti, e nod rutier major, însă 1 Decembrie are şi drumuri doar pietruite. Locuitorii comunei beneficiază şi de reţea de apă curentă, canalizare şi gaze.

De unde vin banii, unde vrea să ajungă guvernul

Elanul cu care Guvernul – prin Ministerul Mediului, dislocă aceste sume din Fondul Naţional de Mediu (şi în principal din banii colectaţi prin taxa de primă înmatricuzlare) – investeşte zecile de milioane de euro pentru spaţii verzi la sate apare în condiţiile în care România – în special în mediul rural – se remarcă negativ prin slaba reţea de drumuri asfaltate.

Guvernul îşi motivează investiţiile realizate în cadrul Programului naţional pentru îmbunătăţirea calităţii mediului prin faptul că România trebuie să asigure 26 metri pătraţi de spaţii verzi pe cap de locuitor în fiecare localitate, până la sfârşitul anului 2013, conform directivelor Uniunii Europene şi legislaţiei în vigoare.

Conform cifrelor prezentate de Guvern, în prezent, media spaţiilor verzi pe cap de locuitor este 9 metri pătraţi la nivel naţional, iar în mediul urban este de 5 metri pătraţi pentru fiecare locuitor. Prin urmare, în mediul rural, proporţia ar fi de 13 mp de spaţiu verde pentru fiecare locuitor.

În ciuda spaţiului verde redus, România stă cel puţin la fel de prost şi în privinţa asfaltului. La nivel naţional, fiecare 1.000 de locuitori se bucură de 1 km de drum asfaltat, în timp ce vecinii noştri unguri se laudă cu o proporţie de aproape zece ori mai bună: 1 km de şosea asfaltată la 141 de locuitori, potrivit unor statistici ale Enciclopediei Britanica.

Raportat la suprafaţa generală de teren, România are 0,09 km de drum asfaltat la fiecare kmp de teren. Spre comparaţie, Franţa beneficiază de o densitate de 1,72 km de şosea la kmp de teren, potrivit unor date citate de Revista de Transport şi Logistică.

Niculae Rădulescu-Dobrogea, Eco Civica: În Bucureşti creşterea spaţiului verde s-a inventat, iar în comune se cheltuiesc bani degeaba

Preşedintele asociaţiei ecologiste Eco Civica, Niculae Rădulescu-Dobrogea, este unul dintre cei care au reclamat cel mai vehement restrângerea spaţiului verde, însă consideră că alocarea de bani pentru parcuri la sate reprezintă o risipă de fonduri.

„În Bucureşti, creşterea suprafeţelor de spaţiu verde s-a inventat, iar în comune se face această cheltuială inutilă şi absolut de râsul lumii. Ne facem de băcănie în toată Europa, mai ales în situaţia în care atât de mulţi bani ne lipsesc şi pentru alte lucruri. Bucureştiul a crescut peste noapte de la 8 metri şi ceva de spaţiu verde pe cap de locuitor, la 20 şi ceva. În suprafaţa aceasta s-a băgat şi luciul de apă, şi coroanele copacilor, sunt nişte gogomănii”, a spus Rădulescu-Dobrogea.

El a precizat, însă, că spaţiul verde trebuie calculat în funcţie de suprafeţele publice, fapt care explică de ce Guvernul consideră că în mediul rural este o pondere scăzută a zonei verzi.

„Nu pot să cred că este un procent atât de scăzut de spaţiu verde la ţară, dar dacă vorbim de spaţiu verde amenajat, public, atunci, da”, a spus ecologistul.

Cu toate acestea, el a arătat că normele europene în materie de spaţiu verde nu sunt atât de rigide în privinţa zonelor neamenajate, ci au în vedere în primul rând sănătatea locuitorilor.