Executivul a decis înghețarea salariului minim la 1.250 de lei, pentru ca viitorul guvern să-l modifice potrivit programului anunțat în campania electorală.
„Valoarea salariului minim pe economie garantat în plată pentru 2017 va fi stabilită de viitorul Guvern. Actualul Executiv, așa cum a anunțat în Consiliul Național Tripartit din 12 decembrie, a decis să mențină nivelul actual al salariului minim de 1.250 de lei, având în vedere că viitorul guvern va avea legitimitatea necesară pentru stabilirea unei noi valori care să se aplice anul viitor”, a declarat joi Liviu Iolu, purtătorul de cuvânt de la Palatul Victoria.
Același lucru l-a susținut și premierul Dacian Cioloș, în urmă cu două săptămâni:
“Partidul care a câștigat alegerile și-a stabilit o cifră clară în programul de guvernare, pe care și-a asumat-o politic. Dacă acest guvern ar lua o decizie pe baza negocierilor cu sindicatele și patronatele, cu o săptămână sau două înainte de instalarea noului guvern, ar putea fi acuzat că abuzează de responsabilitatea pe care o are.
Pe de altă parte, în cazul în care acest guvern ar promova o Hotărâre cu acea sumă, ar însemna că ne-am asumat-o fără a avea vreo analiză în spate”.
În programul de guvernare prezentat în campanie, PSD prevede un salariu minim garantat în plată de 1.400 de lei, în 2017, dar în declarațiile ulterioare ale liderilor social-democrați s-a vehiculat nivelul de 1.450 de lei.
Guvernul Cioloș s-a arătat foarte reticent în ceea ce privește resursele statului pentru o creștere a salariului minim la bugetari și impactul acestei măsuri asupra firmelor.
În cadrul negocierilor tripartite pe acest subiect, Ministerul Muncii a prezentat un studiu cu trei scenarii de majorarea a salariului minim garantat în plată, în condițiile în care sindicatele au solicitat creșteri de la 1.250 de lei la 1.350 sau 1.400 lei.
Impactul salariului minim asupra productivității muncii este negativ – o creștere a acestui salariu cu 10% ar determina scăderea productivității muncii cu 2,3%, potrivit unui studiu realizat pentru guvern de către Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS).
(CITIȚI ȘI: Studiu: Scenariile creșterii salariului minim. Impactul)
“Se pare că în România creșterea costurilor – determinată de creșterea salariului minim – nu este compensată prin creșterea productivității”, este concluzia studiului. Acesta atrage însă atenția că “cifrele, deși valide din punct de vedere statistic, trebuie interpretate cu precauție întrucât productivitatea poate fi influențată de o multitudine de factori iar legătura dintre salariul minim și productivitate nu este una foarte strânsă”, cum reiese din modelul econometric utilizat pentru analiză.
Creșterea salariului minim garantat în plată nu va duce însă automat la o creștere cu aceeași cantitate a venitului disponibil total al gospodăriei, deoarece multe dintre familiile cu cel puțin un astfel de salariu sunt și beneficiare de ajutoare de stat (Venit Minim Garantat sau Alocație pentru Susținerea Familiei).
O creștere a salariului minim va face ca o parte din angajați plătiți cu minimum pe economie să nu mai beneficieze de banii de la stat pentru suplimentarea veniturilor, fiindcă ar depăși nivelul stabilit de lege pe membru de familie.
Asta ar reduce numărul familiilor de salariați aflate în stare de sărăcie și ar elibera statul de o parte mică din cheltuielile cu asistența socială. În opinia patronatelor, acest lucru ar însemna transferul unei părți mici din povara asistenței sociale către firme.
România are însă cea mai rată de sărăcie în muncă, potrivit statisticilor Eurostat.
