fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Datoria publică raportată la PIB a avansat în luna iulie cât în întregul T2, pe vârf pandemie. Implicații

Datoria publică măsurată oficial de Ministerul Finanțelor pe metodologia europeană a avansat doar în luna iulie 2020 aproape cât în întreg trimestrul doi, când România… Mai mult

15.09.2020

Digital

Crearea ”Bibliotecii Virtuale” – scoasă la licitație: Ce înseamnă platforma digitală cu resurse educaționale și ce presupune crearea ei

Statul român a lansat procedura de achiziție a unei ”Biblioteci Virtuale”, o Platformă digitală cu resurse educaționale deschise – un proiect finanțat din fonduri UE… Mai mult

15.09.2020

Analiză

Cât cântăresc (doar) 5 luni de pandemie în povara finanțării datoriei publice a următorului deceniu

Datoria publică a României a urcat în iulie la 42,2% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Deși nivelul este sub ținta… Mai mult

14.09.2020

La obiect

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: ”Priorități pentru București” – lista măsurilor și proiectelor prioritare pentru dezvoltarea Capitalei

În anticiparea alegerilor locale, Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) a elaborat documentul ”Priorități pentru București”, o sinteză a măsurilor și proiectelor prioritare,… Mai mult

14.09.2020

Studiu: Scenariile creșterii salariului minim. Impactul

de Mariana Bechir 2.12.2016

salarizareImpactul salariului minim asupra productivității muncii este negativ – o creștere a acestui salariu cu 10% ar determina scăderea productivității muncii cu 2,3%, potrivit unui studiu realizat pentru guvern de către Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS).

“Se pare că în România creșterea costurilor – determinată de creșterea salariului minim – nu este compensată prin creșterea productivității”, este concluzia studiului. Acesta atrage însă atenția că “cifrele, deși valide din punct de vedere statistic, trebuie interpretate cu precauție întrucât productivitatea poate fi influențată de o multitudine de factori iar legătura dintre salariul minim și productivitate nu este una foarte strânsă”, cum reiese din modelul econometric utilizat pentru analiză.

Creșterea salariului minim garantat în plată nu va duce însă automat la o creștere cu aceeași cantitate a venitului disponibil total al gospodăriei, deoarece multe dintre familiile cu cel puțin un astfel de salariu sunt și beneficiare de ajutoare de stat (Venit Minim Garantat sau Alocație pentru Susținerea Familiei).

O creștere a salariului minim va face ca o parte din angajați plătiți cu minimum pe economie să nu mai beneficieze de banii de la stat pentru suplimentarea veniturilor, fiindcă ar depăși nivelul stabilit de lege pe membru de familie.

Asta ar reduce numărul familiilor de salariați aflate în stare de sărăcie și ar elibera statul de o parte mică din cheltuielile cu asistența socială. În opinia patronatelor, acest lucru ar însemna transferul unei părți mici din povara asistenței sociale către firme.

România are însă cea mai rată de sărăcie în muncă, potrivit statisticilor Eurostat.

Crește economia la negru când se majorează salariul minim

Există o relație de ”mișcare în tandem” între evoluția salariului minim și economia informală, mai spune studiul, ceea ce se vede din analiza perioadei 2000 – 2015:

salariu-minim-si-economie-la-negru

Experții INCSMPS au identificat existența unei relații negative, de substituție, între cele două economii, oficială și neoficială, ceea ce înseamnă că economia neagră joacă rolul de buffer (o supapă de siguranță) pentru anumite perioade de timp și a anumitor categorii de persoane (lucrători tineri sau slab calificați).

În general, rezultatele empirice au arătat faptul că, pe termen lung, salariul minim manifestă un impact pozitiv și semnificativ statistic asupra activității informale în România în timp ce, pe termen scurt, acest impact nu este susținut de dovezi empirice.

Cele trei scenarii de creștere a salariului minim și impactul lor

Studiul conține calcule pe trei scenarii posibile în anul 2017:

  • înghețarea salariului minim garantat în plată
  • creșterea cu 10% a salariului minim
  • creșterea cu 20%

Ponderea angajaților plătiți la cel mai mic nivel în efectivul total al salariaților se stabilizează, în cazul creșterii moderate – de la 1.250 de lei la 1.300 sau 1.325 de lei – dar când salariul minim trece de 1.450 de lei, ponderea trece de 25%:

angajati-salariu-minim

Impact asupra salariului mediu brut: Toate cele 3 scenarii de creștere a salariului minim relevă o tendinţă crescătoare a câștigului salarial mediu brut pe parcursul perioadei analizate, ȋnsă ritmul de creştere este diferit.

Majorarea salariului minim nu conduce ȋn mod automat la creşteri proporţionale şi ale cȃştigului mediu, spune studiul.

scenarii-sal-min-sal-mediu

O creștere cu 10% a salariului minim real duce la creșterea câștigului salarial mediu cu 7,5%. Este o influență puternică, astfel că salariul minim este un determinant important al creșterii salariale din perioada analizată.

Impact mai mare asupra firmelor vulnerabile

Creșterea salariului minim va fi resimțită cel mai puternic de firmele vulnerabile, pentru care orice majorare a acestor venituri reprezintă un risc major de competitivitate.

Firmele vulnerabile sunt, potrivit definiției studiului, cele în care câștigul salarial mediu brut anual per angajat s-a situat în jurul salariului minim brut anual, cu o abatere de până în 10% față de acesta.

Societățile unde salariul minim pe economie depășete 60% din valoarea câștigului mediu brut plătit în companie:

  • aproximativ 72,5% dintre firmele micro
  • 50,9%, dintre firmele mici
  • 14,7% din firmele mijlocii

În total, este vorba, potrivit statisticii pe 2015, de:

  • 140.980 de firme considerate vulnerabile
  • în aceste societăți lucrau un număr de 468.804 salariați
  • ponderea salariaților din firmele vulnerabile în totalul salariaților din firmele selectate era de 11,7%
  • între 93,9% şi 96,8% dintre firmele vulnerabile sunt în categoria microîntreprinderi.

evolutie-firme-vulnerabile

Supraviețuirea firmelor este corelată cu evoluția salariului minim, mai arată studiul: în general, companiile care s-au inactivat au fost companii pentru care salariul mediu brut lunar era aproximativ egal cu salariul minim brut lunar.

Ponderea acestora variază de la 67% în 2011 la 80% în 2014.

Influența asupra ocupării

  • Numărul de salariați retribuiți la nivelul salariului minim garantat în plată a crescut permanent în România (de cca. 3,5 ori, ajungând la 1,3 mil persoane) în timp ce salariul minim a crescut cu aproximativ 80% în aceeași perioadă.
  • O creștere curentă a salariului minim real de 1 procent diminuează ocuparea forței de muncă tinere masculine (15-19 ani) cu 0,6337 procente.
  • Sporul salariului minim real îi descurajează mai puțin pe întreprinzători să angajeze femei între 15-19 ani față de același segment de vârstă la bărbați.

Salariul minim și ajutoarele sociale – 12% din angajații pe salariu minim primesc VMG

România este statul membru UE cu cei mai mulți salariați în stare de sărăcie, iar fiindcă salariul minim pe economie este atât de mic, multe dintre familiile cu cel puțin un salariat primesc ajutoare de la stat pentru a ajunge la nivelul complet al așa numitul Venit Minim Garantat (VMG) pentru fiecare membru al unei gospodării:

  • Aproximativ una din zece gospodării beneficiare de VMG din România include în componență cel puțin un salariat retribuit la nivelul salariului minim
  • Peste un sfert dintre familiile beneficiare de Alocație pentru Susținerea Familiei (ASF) au minim un salariat la nivelul salariului minim
  • Per total, circa 12% dintre salariații retribuiți la nivelul salariului minim fac parte din gospodării ce beneficiază de VMG, respectiv aproximativ 38% dintre aceștia beneficiază de ASF
  • Gospodăriile cu salariați la nivelul salariului minim beneficiază, în medie, de transferuri sociale acordate cu testarea veniturilor (VMG și ASF) în cantitate mai redusă comparativ cu celelalte tipuri de gospodării

Efectele asupra veniturilor – o ușoară reducere a ajutoarelor sociale

  • efect pozitiv asupra venitului disponibil al gospodăriei, iar creșterea salariului minim în scenariile propuse,
    contribuie la îmbunătățirea nivelului de trai al familiilor din care fac parte salariații ce sunt retribuiți la salariul minim, în ciuda faptului că se observă o ușoară reducere a beneficiilor acordate cu testarea veniturilor în cazul acestora
  • în toate cele trei scenarii are efect pozitiv important asupra inegalităților salariale, scăzându-le, în timp ce efectul asupra distribuției veniturilor totale este redus, scăderea inegalității totale fiind de 1.6%
  • nu conduce în mod automat la o creștere cu aceeași cantitate a venitului disponibil total al gospodăriei ca urmare a acțiunii sistemului de beneficii sociale și taxe/ impozite/ contribuții sociale care poate să influențeze aceste efecte. Nivelul beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor în gospodăriile în care există salariați retribuiți la nivelul salariului minim poate să se reducă odată cu creșterea salariului minim.
  • Totuși, per ansamblu, în ciuda influenței negative din partea beneficiilor sociale, respectiv a impozitului și contribuțiilor sociale, venitul disponibil al gospodăriilor cu salariați la salariul minim crește ca efect al creșterii salariului minim.

Impact puternic – reducerea sărăciei în muncă

Impactul majorării salariului minim se resimte mult mai puternic asupra ratei sărăciei în muncă, pentru care o majorare a salariului minim cu 10% va duce la diminuări cu aproape 5,4% în ipoteza menținerii constante a pragului de sărăcie, respectiv cu doar 0.9% în cazul recalculării pragului de sărăcie.

Diminuările ratei sărăciei în muncă sunt semnificative cu cât crește nivelul salariului minim. Astfel, la o majorare cu 20% a salariului minim efectele vizează diminuări cu aproximativ 6,7%. Efecte similare se
înregistrează și în ceea ce privește ponderea persoanelor sărace din total persoane aparținând gospodăriilor în care există persoane ocupate.

Majorările salariului minim pot avea efecte pozitive în scopul diminuării ratei sărăciei relative în rândul salariaților remunerați la salariul minim, ponderea salariaților săraci remunerați cu salariul minim fiind relativ redusă, face ca efectele politicii salariale de majorare a salariului minim să se resimtă într-o măsură extrem de redusă asupra sărăciei și să vizeze un număr extrem de redus de persoane.

Situația actuală

  • Aproximativ 1,54 milioane contracte active la nivelul salariului minim
  • Aproximativ 1,2 milioane salariați cu venituri la nivelul salariului minim
  • Aproximativ 0,69 milioane asigurați cu venituri la nivelul salariului minim
  • Ponderea persoanelor cu un câștig orar mai mic de 2/3 din câștigul orar median, în 2014, este printre cele mai ridicate, comparativ cu alte țări

Cronologia majorărilor din ultimii ani ale salariului minim 

crestere-sal-min

Profilul salariatului încadrat cu salariului minim

  • Bărbat, în grupa de vârstă 35-44 de ani și cu nivel educațional mediu
  • Locuiește în Regiunile Sud Muntenia și București-Ilfov
  • Contract pe durată nedeterminată (96,8%)
  • Vechime în muncă de sub în 1 an, în firme de mici dimensiuni, de 10-49 salariați sau vechime cuprinsă între 1-5 ani de muncă, în cadrul firmelor de dimensiuni medii
  • Angajat în următoarele domenii: administrație publică și apărare, asigurări și asistență socială; industrie alimentară; comerț cu amănuntul; industrie extractivă, construcții, industria prelucrătoare și transporturi; personal de îngrijire; conducători de vehicule și operatori la instalații și utilaje mobile
  • Ocupații deținute de salariații remunerați la nivelul salariul minim: grupele 93 -Muncitori necalificați în industria extractivă, construcții, industria prelucrătoare și transporturi (18,6%), 53 – Personal de îngrijire (9,1%), 83 – Conducători de vehicule și operatori la instalații și utilaje mobile (7,9%). Acestea sunt ocupațiile cu cei mai numeroși salariați, din total salariați, remunerați la nivelul salariului minim.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.12.2016

Un raspuns

  1. ilidia
    5.12.2016, 10:03 am

    Confuzie. Cresterea salariului nu conduce la scaderea “fizica” a productivitatii (ca raport unitati produs/angajat), poate chiar dimpotriva ar stimula o mica crestere. Ar conduce insa la cresterea cheltuielilor cu salariile si, in coditia mentinerii preturilor la “poarta intreprinderii”, la scaderea profitului brut. Bineinteles ca nu e convenabil pentru “angajatori”… E greu de ce acestia se opun cresterii salariilor ?

Lăsați un comentariu


Europa

Noul Pact pe migrație – Comisia Europeană renunță la cotele obligatorii dar impune forme alternative de solidaritate

Victor Bratu

Comisia Europeană prezintă miercuri propunerea legislativă a noului Pact pe migrație, într-o formulă de natură să reconcilieze pozițiile divergente pe acest subiect ale statelor membre.… Mai mult

Stiri

Averstismentele severe ale mediului de afaceri privind creșterile bugetare aprobate de Parlament

Adrian N Ionescu

Organizațiile mediului de afaceri sancționează sever deciziile rectificării bugetare aprobate marți de Parlament și avertizează asupra „pericolelor majore” pe care creșterea cheltuielilor le pune pentru… Mai mult

Europa

Facebook avertizează că și-ar putea închide operațiunile din UE, dacă i se interzice transferul de date către SUA

Iulian Soare

Facebook a avertizat că și-ar putea stopa operațiunile din Europa dacă autoritățile din Irlanda – unde compania americană își are sediul central din UE –… Mai mult

Stiri

România, al doilea mare crescător de ovine din Uniunea Europeană, după Spania

Raluca Florescu

În 2019, în România erau crescute pentru sacrificiu aproximativ 10 milioane de ovine, ceea ce plasa țara pe locul doi în Uniunea Europeană în topul… Mai mult

Europa

China se angajează să devină neutră din punct de vedere a emisiilor de dioxid de carbon în 2060

Vladimir Ionescu

Xi Jinping (foto), președintele celui mai mare poluator din lume – China, a promis în cadrul unui eveniment al Națiunilor Unite că statul va deveni… Mai mult

Europa

Indicele PMI: Serviciile din zona euro, în scădere în septembrie

Alexandra Pele

Continuarea declinului indicatorului PMI din zona euro, realizat prin sondarea managerilor de achiziții, în septembrie consolidează argumentele în favoarea teoriei potrivit căreia reluarea activității și-a… Mai mult

Stiri

Concluzia avocatului general al CJUE: Înființarea Secției Speciale încalcă legislația UE

Mariana Bechir

Înființarea unei secții de parchet specifice cu competență exclusivă pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați este contrară dreptului Uniunii, în opinia avocatului general al Curții… Mai mult