Guvernul a aprobat miercuri Hotărârea de înființare a Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID). Înființarea și operaționalizarea acestei bănci este jalon PNRR, cu termen de implementare T4 2024.
Banca își va putea începe activitatea după emiterea unei decizii de autorizare din partea Comisiei
Europene în materie de ajutor de stat și după obținerea autorizației de funcționare emise de Banca
Națională a României.
De ce s-a înființat BID
BID va fi o instituție de credit deținută 100% de statul român, prin Ministerul Finanțelor (MF). Rolul acesteia este de instituție de dezvoltare. BID va deservi întreprinderile românești și alte entități aparținând sectorului public și privat din România, în scopul:
- susținerii finanțării de proiecte care contribuie la dezvoltarea economică și socială a țării,
- creșterii competitivității, inovării și creșterii economice,
- creșterii absorbției fondurilor europene.
Necesitatea unei bănci de dezvoltare nou înființate trebuie justificată de o analiză independentă ex-ante privind disfuncționalitățile pieței financiare din România și un studiu de fezabilitate. Guvernul menționează că prevederile HG de înființare a BID au fost elaborate pe baza acestor documente realizate de PwC în perioada 2018 – 2019.
Capital social, cheltuieli de înființare
Capitalul social inițial subscris de către acționar, prin Ministerul Finanțelor, este în valoare de până la 3 miliarde lei, care se va asigura din veniturile din privatizare, cu excepția sumei reprezentând echivalentul a 10 milioane euro, care se va plăti din bugetul de stat.
Potrivit Notei de Fundamentare, cheltuielile
- de înființare ale băncii
- remunerarea primilor membri
- contractarea serviciilor de audit necesare pentru auditarea situațiilor financiare previzionate ale băncii
- plata costurilor cu chiria aferentă sediului băncii, inclusiv cu sigla băncii
se suportă până la înregistrarea la Registrul Comerțului din bugetul Ministerului Finanțelor, în limita sumei de 6,8 milioane lei.
Suma urmează să fie recuperată de acționar după înființarea băncii, prin încheierea unui contract de
împrumut în acest scop.
Surse de finanțare
Pe lângă fondurile de la bugetul de stat și/sau venituri din privatizare, BID poate utiliza și alte surse
de finanțare, cum ar fi:
- veniturile din dobânzile și comisioanele pentru activitățile prestate
- împrumuturi contractate de la diverse entități de pe piețele financiare internă și internațională
- fonduri care pot fi încredințate pe bază de mandat de autorități ale administrației publice și/sau în
cadrul inițiativelor de investiții la nivelul Uniunii Europene - împrumuturi subordonate și alte surse aprobate prin hotărâre a Guvernului
La momentul începerii funcționării, BID va prelua de la Banca de Export-Import a României
EXIMBANK – S.A. atribuțiile Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, împreună cu
participația la capitalul acestuia și cu fondurile aferente participării la activitatea Fondului și la
acțiunile inițiate de către acționarii acestuia.
Ce va face Banca de Dezvoltare
BDR va utiliza garanții individuale și garanții de portofoliu, împrumuturi pentru finanțarea capitalului de lucru și a proiectelor de investiții, împrumuturi pentru eficiență energetică.
Pe măsură ce capacitatea și forța sa financiară se vor consolida, BDR va putea include în gama de produse și instrumente de investiții de capital „de tip equity” ( în acțiuni ale companiilor).
Activitățile BDR în nume și cont propriu vizează:
- asigurarea accesului la finanțare
- pentru investiții strategice,
- a proiectelor mari de infrastructură care contribuie la dezvoltarea regională și națională,
- a agriculturii, a activităților de cercetare dezvoltare inovare,
- a proiectelor de eficiență energetică,
- a proiectelor de investiții din sistemul de sănătate;
- sprijinirea accesului la finanțare pentru
- întreprinderi mici și mijlocii, inclusiv microîntreprinderi și cele nou înființate de tip start-up, precum și cele din domenii inovatoare;
- unități administrativ-teritoriale și companii de utilități publice aflate în subordinea acestora;
- companii de stat și alte întreprinderi;
- universități, institute de cercetare-dezvoltare, entități publice socio-culturale, întreprinderi sociale;
- furnizarea de servicii de consultanță și de asistență tehnică.
Activitatea derulată de BDR în numele și contul statului, va include:
- implementarea și/sau administrarea de instrumente financiare finanțate din fondurile europene nerambursabile și
- acordarea de finanțări în cadrul fondurilor și inițiativelor de investiții la nivelul Uniunii Europene, inclusiv investiții co-finanțate de Grupul Băncii Europene de Investiții sau de alte instituții financiare internaționale;
- reprezentarea la nivelul organelor de decizie ale Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, activitate derulată în prezent de către Eximbank România și care va fi preluată de BDR împreună cu capitalul și fondurile aferente;
- derularea altor activității care pot fi încredințate în mod specific băncii pe bază de mandat.
***
Un răspuns
1.Infiintarea unei banci tintita pe dezvoltarea economica este oricind salutara.Cu toate acestea ea ramine o simpla banca, la fel de lipsita de directie si implicare ,,nationala” ca si celelalte romanesti ori straine in lipsa unui ,,proiect de tara”, care sa stabileasca prioritati concrete de dezvoltare economica si industriala, cu ,,lista” incipienta a obiectivelor care sint fundamentul tehnic al dezvoltarii, ca cele din zona energetica cit si cele care descatuseaza procesul de dezvoltare blocat de lipsa de competivitate si functionalitate institutionala.
Pina cind aceste conditii fundamentale care elimina cercul de fier al blocajului investitional national si strain nu vor fi satisfacute, o banca in plus nu are nici o relevanta pentru decolajul unei dezvoltari economice si industriale rapide, indiferent de obiectivele sale institutionale declarate cu ocazia infiintarii!
,,Organizarea nationala” a procesului dezvoltarii economice-industriale are ca reguli de succes combinatia dintre institutiile care sustin financiar dezvoltarea, cu cele de creare a conditiilor ca mediul economic si institutional national sa evolueze catre competitivitatea economica – institutionala Vestica, de nivelul indicilor 10 – 12.
Cu indicele de ne-competitivitate economica actual 74, crearea BID este la fel de inutila pentru dezvoltare ca si celelalte banci din Romania, UE, FMI, putind eventual realiza investitiile PNRR care nu au caracter productiv (fiind necreatoare de marfuri pentru export).Nu pot fi realizate nici obiectivele caracteristice ,,energiei verzi”, din care amintesc pe cele de baterii care se localizeaza in alte tari Estice cu competitivitate economica in jurul indicelui 50.
1.Dezvoltarea industriala a Romaniei este imposibila in lipsa unui ,,proiect de tara” cu acest obiectiv, PNRR fiind (si el) folositor, dar cu totul ,,auxiliar” dezvoltarii, chiar daca prin crearea de infrastructura si sustinerea unor domenii critice ajuta tara.
Crearea de infrastructura de transport, industriala, institutionala etc. trebuie realizata pe masura ce prind viata si se materializeaza proiectele de reconstructie industriala, spre a sustine si o dezvoltare ,,limitrofa”, ea neputind prin simpla realizare prin proiecte UE sa induca o dezvoltare industriala, in lipsa proiectului de tara care sa genereze toate conditiile politice, economice, institutionale, normative, administrative, legislative, constitutonale, organizatorice, etc. ale acestui proces complex si dificil.Fara o dezvoltare industriala sustenabilitatea si intretinerea noilor elemente de infrastructura ramine la fel de imposibila ca si a celor deja existente!
3.Intelegerea si actiunile pentru realizarea acestor deziderate se afla intr-un asemenea ,,vid” de gindire economica sistemica si a ,,dezvoltarii”, incit demonstreaza ca esecul ,,Programului National de Competitivitate 2015 – 2020″ este atit de profund, incit Guvernele si PSD-PNL nici macar n-au mai incercat sa construiasca un program national de competitivitate 2021 – 2025!
In lipsa unui proiect de tara si a programului de competitivitate 2021- 2025, guvernele si (la nivelul departamentelor economice) partidele politice ramin la aceleasi cirpeli economice-financiare si legislative, caracteristice politicii non-economice consumeriste ale epocii post-criza dupa 2009, in locul unei reconstructii industriale rapide.
4.Clasa politica si guvernele au ajuns sa utilizeze PNRR ca ,,praf in ochii societatii romanesti”, prezentindu-l ca elementul unic si eficient de solutionare a crizei financiare si industriale, desi este vizibil ca acesta nu opreste si nu poate opri avansul crizei bugetare si a datoriei externe catre intrarea Romaniei in incapacitate de plata…