Guvernul a aprobat, miercuri, printr-o hotărâre, Strategia Naţională pentru Competitivitate 2015-2020. Dincolo de considerentele legate de viziunea pe termen lung, singurele măsuri concrete formulate în cadrul acestei strategii se referă la aspecte prinse deja în noul Cod Fiscal.
Practic, dintre cele cinci priorităţi vizate de strategie, una a fost deja bifată, respectiv „îmbunătăţirea mediului de reglementare”.
Este vorba despre:
- Extinderea aplicării scutirii impozitului reinvestit în producția/achiziția de calculatoare electronice și echipamente periferice, mașini și aparate de casă, de control, de facturare, precum și în programe informatice;
- Reducerea cotei de impozit pe dividende de la 16% la 5% începând cu 1 ianuarie 2017 pentru dividendele distribuite între persoane juridice române, cât și pentru persoanele rezidente în Uniunea Europeană și state cu care România are încheiate convenții de evitare a dublei impuneri;
- Diminuarea cotei de impozit pentru veniturile obținute de persoanele fizice sub formă de dividende, inclusiv venitul obținut ca urmare a deținerii de titluri de participare definite de legislația în materie la organisme de plasament colectiv, la 5% din suma acestora, începând cu 1 ianuarie 2017;
- Reducerea cotei standard de TVA la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 și la 19% începând cu 1 ianuarie 2017;
- Scăderea, începând cu 1 ianuarie 2016, a nivelurilor de accize pentru alcool și băuturile alcoolice, iar la carburanți, începând cu 1 ianuarie 2017;
- Menținerea cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea de alimente și servicii de restaurant și catering;
- Eliminarea impozitului pe construcții speciale începând cu 1 ianuarie 2017, în scopul stimulării investițiilor și încurajării competitivității.
O altă prioritate asumată de guvern este promovarea a 10 sectoare identificate ca având potenţial competitiv.
Acestea sunt: turism și ecoturism; textile și pielărie; lemn și mobilă, industrii creative; industria auto și componente; tehnologia informației și comunicațiilor; procesarea alimentelor și băuturilor; sănătate și produse farmaceutice; energie și management de mediu; bioeconomie (agricultură, silvicultură, pescuit, acvacultură); biofarmaceutică și biotehnologii.
Tot pe lista de priorităţile se numără susţinerea parteneriatelor public-privat, sprijinirea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare, precum şi „pregătirea Generaţiei 2050”, prin asigurarea unor fundamente în domeniul educaţiei, adaptate societăţii moderne.
Dacă strategia trasează „viziunea”, implementarea efectivă se va realiza pe baza unor planuri de acţiune ce urmează a fi elaborate.
„Adoptarea Strategiei va fi urmată de elaborarea unor planuri de acțiuni, care vor cuprinde termene, instituții responsabile, surse de finanțare și modalități de implementare, precum și de elaborarea metodologiei ce va monitoriza implementarea acestui document strategic”, se arată în comunicatul transmis de guvern în urma şedinţei de miercuri.
