Noua Strategie Națională Anticorupție. Principalele prevederi

Guvernul a aprobat vineri Strategia Naţională Anticorupţie 2021 – 2025, marcând astfel îndeplinirea unuia dintre obiectivele din domeniul Justiției în PNRR și având, de asemenea, o mare relevanță din perspectiva MCV, anunţă Ministerul Justiţiei.

Noul document strategic urmărește „să răspundă nevoilor reale ale societății românești și reflectă consultarea tuturor actorilor interesați, precum și concluziile surselor de fundamentare științifică (un studiu criminologic și o cercetare sociologică derulate de către Ministerul Justiției și Direcția Generală Anticorupție, în calitate de parteneri)”, mai anunţă ministerul.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a subliniat că documentul reprezintă un angajament politic de a susţine toate instituţiile care combat corupţia.

„Guvernul României a aprobat astăzi Strategia Naţională Anticorupţie 2021-2025. Este un răspuns ferm pe care Guvernul României îl dă în combaterea corupţiei. Este un mesaj politic şi un angajament politic de a confrunta acest fenomen, este un mesaj politic şi un angajament politic de a susţine toate instituţiile care se confruntă cu corupţia şi care combat corupţia în temeiul legii. Corupţia este în continuare un fenomen serios, care afectează drepturile şi libertăţile cetăţenilor atât în România, cât şi în alte state membre. Ca şi alte state membre, Guvernul României combate corupţia, în limita competenţelor, prin politici, proiecte de lege şi mijloace bugetare alocate instituţiilor anticorupţie”, a precizat Predoiu, citat de Agerpres.

El a adăugat că documentul are la bază o largă consultare, de aproape un an, cu instituţiile publice, mediul de afaceri şi societatea civilă.

În continuare, Ministerul Justiţiei va propune Guvernului proiecte de lege, instrumente legislative, care să ducă la îndeplinire această Strategie.

„Aş menţiona viitoarele proiecte ale Codului penal şi Codului de procedură penală care urmează să continue dezbaterea publică şi să intre în dezbaterea Parlamentului în toamna anului viitor”, a indicat Cătălin Predoiu.

Politicile preventive promovate prin strategie acoperă o mare varietate de aspecte, anunţă ministerul, având drept scop formarea unei culturi a integrității, strategia fiind corelată cu instrumentele internaționale anticorupție la care România este parte (MCV, GRECO, UNCAC, RAI).

În acest sens, ministerul aminteşte cadrul normativ referitor la: declararea averilor; declararea intereselor; conflictele de interese; consilierul de etică; incompatibilități; transparența în procesul decizional; accesul la informațiile de interes public; protecția avertizorului de integritate; interdicții după încheierea angajării în cadrul instituțiilor publice; funcțiile sensibile; evaluarea riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale și locale; evaluarea incidentelor de integritate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale și locale.

SNA 2021-2025 menține abordarea utilizată de strategiile anterioare care au acordat prioritate măsurilor preventive în sectoarele expuse la corupție. Progresul disparat al prevenției în perioada 2016-2020 a determinat menținerea sectoarelor identificate ca prioritare de strategia anterioară, cu suplimentarea acestora cu domeniul protecției mediului înconjurător şi domeniul protejării patrimoniului cultural şi înlăturarea sistemului judiciar din categoria sectoarelor prioritare.

Un alt element de noutate adus de noua SNA este reprezentat de centrarea atenției pe rolul corupției de facilitator al activității grupurilor de crimă organizată. Prezenta strategie include un obiectiv specific care are în vedere abordarea integrată a corupției și a criminalității organizate, granița dintre cele două fenomene având mai degrabă caracter formal.

Pe lângă măsurile de combatere a corupției, strategia include măsuri care vizează latura de prevenire și educare atât a oficialilor, cât și a cetățenilor, cu privire la teme precum: integritatea organizațională și diminuarea riscurilor de corupție, cadrul incriminator național al faptelor de corupție, drepturile omului, accesul la informații publice, transparența decizională, impactul corupției „mici” asupra serviciilor publice etc.

Referitor la consolidarea intervenției împotriva corupției prin îmbunătățirea legislației incidente, strategia propune eficientizarea unor măsuri preventive anticorupție prin remedierea lacunelor și a inconsistențelor legislative, precum şi prin asigurarea implementării lor efective, respectiv: consilierul de etică, interdicțiile post-angajare din sistemul public în sistemul privat, evaluarea riscurilor de corupție în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale, evaluarea incidentelor de integritate în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale.