Griji străine de pivnițele politicii românești: Reformarea iminentă a Europei și România nucleului dur

Marți, 19 septembrie 2017: cinci ore și jumătate de dezbateri, o temă și trei direcții:

• -Reforma iminentă a UE: România și „nucleul dur”. Adecvare, politici, măsuri necesare
• –Provocările economice pentru România într-o Uniune „cu ritmuri și intensități diferite”
• –Mizele, dilemele, problemele politicii externe și de securitate în noul context
• –Politici și măsuri de adecvare a României la noua conjunctură: de la membru cu probleme la „membru refondator”

O dată pe care am ales-o chiar înaintea startului pentru care niciunul dintre decidenții aleși nu se grăbește să se pregătească: alegerile din Germania, de duminica viitoare, după discursul prin care J.C. Juncker resetează planurile unei reforme pe cât de indispensabile, pe atât de dificile :

În timp ce se lucrează la strategia în care România poate primi (în fine!) un statut de jucător într-un viitor ”nucleu dur”, clasa politică românească a momentului privește spre grupul de la Visegrad. Fără măcar să înțeleagă ce înseamnă asta: grupul de la Visegrad ”Axa Varșovia-Washington”, sau ”Axa Budapesta – Moscova”? Că tot despre Visegrad vorbim.

În plus, a privi spre grupul Visegrad nu înseamnă neapărat a vedea esențialul: anume că dacă Ungaria și Polonia s-ar comportat acum 15 ani cum se comportă România azi – astăzi, 2017, ar fi fost cam la nivelul României. Un alt lucru care nu se vede: diferența dintre dl. Mihai Tudose al României și echipa sa, și dna. Beata Szydlo al Poloniei și echipa aceleia. Și economiile de sub jilțurile fiecăruia.

Cele de mai sus au fost – marți, 19 septembrie, de-a lungul a 5 ore și jumătate, la conferința cursdeguvernare.ro – doar sugerate de cei mai buni speakeri ai momentului în chestiunea reformei unei Europe care să cuprindă și o Românie de-a binelea și ireversibil europeană :

și nu puteau decât să sugereze, pentru că politica, deciziile brutale și imixtiunile violente ale decidentului politic actual în tot ce înseamnă regulă economică, coerență a sistemului social, stat de drept și, până la urmă, civilizație (CIVILIZAȚIE!), ne-o spun în fiecare zi și ne trimit facturile în fiecare lună.

Speakerii, moderați de Gabriela Drăgan – directorul Institutului European din România :

• Valentin Lazea, economist șef, BNR
• Siegfried Mureșan, eurodeputat, vice-președinte al Comisiei de Buget, PE
• Ionuț Dumitru, economist șef, Raiffeisen Bank
• Radu Crăciun, Președinte BCR Pensii
• Dan Dungaciu, director, Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu”
• Cristian Diaconescu, fost ministru de externe
• Liviu Mureșan – președinte Eurisc
• Leonard Orban, consilier pentru afaceri europene al Președintelui României
• Lazăr Comănescu, fost ambasador al României la UE și Berlin, fost ministru de externe
• Dacian Cioloș, președinte Platforma România 100, fost comisar european
• Daniel Dăianu, membru în CA al BNR, fost ministru de Finanțe
• Victor Negrescu, ministrul pentru Afaceri Europene

Mai adăugăm doar atât:

La spicuirile din excepționalele prezentări de marți, pe care le prezentăm mai jos, vom adăuga în cursul zilei de joi 21 septembrie și prezentările integrale ale fiecărui speaker, în format video și, acolo unde e cazul, document.

Cu ele, sperăm să aducem pe agenda publică această temă esențială – mult mai importantă decât festivalul de diversiuni, șantaje și mărunțișuri sordide care țin blocat un popor de votanți în tentativa lui de-a deveni un popor de cetățeni conștienți de ce se petrece în jur.

Prezentările au fost transmise live-video – AICI.

(Cristian Grosu)

***

Situația economică reală  și argumentele candidaturii României la Zona Euro sau la statutul de țară refondatoare a Uniunii Europene au fost descrise cu severitate de cinci personalități ale economiei României în prima parte a conferinței „Reforma iminentă a UE: România și „nucleul dur”. Adecvare, politici, măsuri necesare”, organizată de Cursdeguvernare, cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR).

Daniel Dăianu: La masa refondării UE trebuie să venim și cu argumente dar și cu resurse

Faptul că președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker a enunţat un alt scenariu de reformare a UE decât cele cinci vehiculate până acum, înseamnă că glasul României a fost auzit. Nu de toți, însă, și acesta nu este decât începutul dezbaterilor.

România trebuie să participe la dezbaterile și la luarea deciziilor ce vor urma cu argumente solide și cu politici naționale sănătoase, a spus Daniel Dăianu, membru al CA al BNR, cu ocazia conferinței organizate marți de Cursdeguvernare.

„Este vital ca România să aibă politici naționale sănătoase și argumente solide care să-i susțină poziția în discuțiile care vor urma”, în condițiile în care „există viziuni diferite și de adâncimi diferite privind integrarea europeană”, a spus Daniel Dăianu (FOTO).

Vor continua dezbaterile europene asupra problemelor unui buget al UE, sau al Zonei Euro, ale Fondului Monetar European, legate și de schema de repartizare a riscurilor. Iar dezbaterile au loc pe fondul „clivajelor dintre nordul și sudul UE și dintre vest și est”, dar și al nevoii ca „refondarea UE să aducă creșterea încrederii în proiect și în instituțiile europene”.

Când România își revendică locul în Zona Euro și pentru o aderare optimă, este esențială îndeplinirea a două precondiţii, potrivit lui Daniel Dăianu:

• „o masă critică de convergenţă reală şi structurală ex-ante, care include finanţe publice solide și capacitatea de a genera competitivitate prin creşteri de productivitate, precum şi
• reforma unor instituţii şi mecanisme ale Zonei Euro, inclusiv instrumente de absorbţie a şocurilor asimetrice, despre care vorbesc în ultimii ani tot mai mulţi oficiali europeni, chiar dacă există încă disonanţe conceptuale”.

„Cehia a propus ca țărilor candidate să le fie acordate un statut de observator. Mă gândesc chiar că este posibilă o adunare constituantă în care să se clarifice problemele și România trebuie să se implice în această clarificare”, a mai spus Daniel Dăianu.

„Ca să fie crezută, România trebuie să participe la un act de cooperare avansat și să vină și cu resurse, nu numai cu prezență ministerială. După cum Aparare înseamnă mai mult decât achiziții”, crede oficialul BNR.

România poate emite revendicări politice, dar trebuie să și aibă venituri publice solide, nu de doar 26% (venituri fiscale) din PIB. Mai ales că „nivelul veniturilor fiscale a devenit o problemă de securitate națională fie că suntem în Zona Euro, fie că nu”.

Este nevoie de „o creștere economică durabilă care să favorizeze aderarea (…) Pentru securitatea economică, și nu numai a României, e vital ca UE sa fie mai puternică mai unită” și nu marcată de tendințe de fragmentare.

În concluzie, „are sens să pledăm pentru reforma mecanismelor de aderare la Zona Euro, pentru că aceasta nu poate fi robustă cu verigi slabe”.

Pe de altă parte, Daniel Dăianu consideră că „este incorectă teza unora că BNR nu doreşte intrarea României în Zona Euro sau că are atitudine „conservatoare” vizavi de Uniunea Bancară. Uniunea Bancară precede aderarea la euro”, spune oficialul citat.

„A judeca beneficii şi costuri face parte din procesul raţional de decizie. Aşa se face peste tot unde există abordare raţională. Dezbaterile privind reforma zonei euro, a guvernanţei Uniunii, privind viitorul Uniunii, arată că deciziile implică analiză, alternative cu trade-offs, compromisuri, abordări cât mai raţionale în condiţiile date. La BNR se fac analize aşa cum se fac la toate băncile centrale din ţările candidate la aderare, aşa cum se fac analize la Banca Centrală Europeană, la Comisia Europeană şi la organismele financiare internaţionale. La BNR există un comitet de aderare la zona euro de mai mult timp, de ani de zile, la care participă oficiali ai Ministerului Finanţelor, ai Ministerului Afacerilor Externe, ai altor instituţii ale statului şi Comitetul funcţionează de mai mult timp”, a mai spus Daniel Dăianu.

Valentin Lazea: România are nevoie de modificarea ADN-ului economic pentru a nu risca să fie respinsă de organismul Zonei Euro

România poate pierde avantajul îndeplinirii criteriilor pentru aderarea la Zona Euro mult mai ușor decât l-a câștigat.

„În urma reformelor dintre anii 2010 și vara anului 2015, România a demonstrat că se poate încadra în aceste criterii, dar ritmul nu trebuie relaxat, căci așa cum le-am câștigat așa le putem pierde. Sau chiar mai repede. Vestea proastă este că ritmul se relaxează”, consideră Valentin Lazea (FOTO), la conferința organizată marți de cursdeguvernare.ro.

„Sunt de acord că este nevoie de creștere rapidă, pentru a recupera decalajele, dar trebuie văzut și cât de sustenabilă este creșterea”, a spus economistul șef al BNR, cu precizarea că exprimă opinia personală şi nu poziţia băncii centrale.

Într-adevăr PIB la puterea paritară de cumpărare a crescut de la 26% din media europeană în anul 2000 la 51% în 2016, dar „dacă creşterea pe stimuli fiscali şi bugetari nu este ceea ce ne dorim. Aceşti stimuli nu pot fi acordaţi ferecvent şi pot fi şi retraşi la nevoie”.

„Economia românească poate creşte cu 5%, dar cu reforme structurale pe principalii factori: capital, forţă de muncă şi productivitate. Ceea ce se prefigurează a fi aşa numitul „nucleu dur” se bazează pe aceleaşi reforme structurale”, argumentează Valentin Lazea.

În privinţa componentei de capital, trebuie atrase fondurile europene şi investiţiile străine directe şi dezvoltată piaţa de capital. Avem deficit de forţă de muncă educată şi de educaţie, în general, ca şi probleme de natalitate. În fine investiţiile străine nu pot fi atrase fără infrastructurăp performantă, sau, fără reforma cadastrului, debirocratizare şi stimularea eficienţei energetice.

Reformele  structurale sunt, însă cele care au efect „asupra celor 20 de milioane de români, nu doar asupra câtorva zeci de mii, motiv pentru care aceştia și ţin lucrurile pe loc”, a mai spus Valentin Lazea.

Economistul şef al BNR a demontat încă odată miturile care sunt invocate pentru a apăra deficitele macroeconomice, precizând că exprimă opiniile proprii și nu poziția BNR.

România este pe contrasens privind deficitul bugetar și privind deficitul de cont curent. Cel dintâi a crescut la noi, în vreme ce 12 state membre ale UE şi l-au corectat sub 3%, iar alte 13 şi l-au menţinut sub limită. Chiar şi Franţa şi l-a redus de la 3,9% la 3,4 % din PIB.

„Deficitul de cont curent este clar o trăsătură non europeană. Marea majoritatea a țărilor UE au excedente de cont curent. Este fals că avem nevoie de deficit de cont curent ca să ne dezvoltăm și să investim. Este fals că este sustenabil un deficit de 4 miliarde de euro, căci doar în Franța și Marea Britanie sunt mai mari. Este fals că economisirea nu este suficientă” a amintit Valentin Lazea.

Pe de altă parte,  o  mare problemă este și inegalitatea veniturilor.

„Inegalitatea de venituri între cei care muncesc – nu între cei care muncesc şi cei care stau cu mâna întinsă după ajutoare sociale – este, în România, cea mai mare din Uniunea Europeană. Primele 20 de procente din populaţie câştigă de 8,2 ori mai mult decât ultimele 20 de procente. Ţările care ne urmează în acest top, de exemplu Bulgaria, poate nu întâmplător sunt şi cele care au cotă unică de impozitare”, a declarat Valentin Lazea.

Inegalitatea de venituri „generează neîncredere în rândurile populaţiei. Tânărul nu-l mai crede pe bătrân, transilvănenii nu mai au nicio treabă cu oltenii şi aşa mai departe”. Pentru atenuarea discrepanţelor, ar fi necesară „o impozitare în progresie moderată a veniturilor”, a mai spus economistul-şef al BNR.

Siegfried Mureșan: Tratat fiscal, uniune bancară, ministru de finanțe comun, bugetul UE după Brexit

România trebuie să nu se sustragă la dezbaterile privind reformarea UE și să se asigure că paşii făcuţi în această direcţie sunt deschiși şi pentru cei care nu sunt încă în Zona Euro, a spus Siegfried Mureșan (FOTO), vicepreşedintele Comisiei de Buget a Parlamentului European.

„Ideea ritmurilor diferite de integrare s-a născut din discrepanţele dintre instrumentele UE de a răspunde aşteptărilor oamenilor. Să fim oneşti: Fie echipăm UE cu instrumentele necesare, fie recunoaştem că nu putem şi răspundem la provocări (altfel globale) cu politici naţionale. Dar naţionalismul nu funcţionează” într-o uniune, a spus europarlamentarul, cu ocazia conferinţei organizate marţi de Cursdeguvernare.

Marile provocări sunt cele ale unui tratat fiscal, ale unui buget al UE şi a atribuţiile eventuale ale unui ministru de finanțe comun, sau ale uniunii bancare.

„Un eventual buget al Zonei Euro presupune o capacitate fiscală care nu poate fi decât limitată ca volum și precisă ca scop, mai ales că nu există disponibilitate de a contribui semnificativ din partea țărilor membre”, a spus Siegfried Mureșan.

Scopul unui buget comun trebuie să fie precizat: de exemplu, pentru îmbunătățirea competitivității, dar problema este că există deja instrumente de reformă structurală, „menționate de CE în recomandările specifice de țară, pe care nimeni nu le îndeplineşte integral”.

Capacitatea fiscală mai trebuie legată de răspunsul la şocurile asimetrice „dar şi de prevenirea şocurilor în cazul în care, de pildă, un stat pierde încrederea pieţelor. Aici se ridică şi problema volumului: mecanismul de stabilitate a ajustat Irlanda sau Ciprul, dar de cât ar fi nevoie în cazul Italiei.

Cît priveşte ministrul de finanţe european, dacă rolul acestuia este să aplice regulile care nu se aplică (ex/ deficitul bugetar), atunci are sens. Nu la fel, dacă obiectivul ar fi introducerea unui element politic, care să permită ieșirea din automatismul aplicării regulilor – potrivit europarlamentarului.

De altfel, mecanismul de stabilitate financiară „trebuie sa evolueze spre un Fond Monetar Euriopean.

„Singura certitudine este că Bugetul UE pe 2018 va fi ultimul buget anual simplu. Întrebarea esențială după 2020 este în ce măsura țările membre vor accepta contribuții care să acopere deficitul rezultat din Brexit”. Și atunci:

• fie acceptăm un buget mai mic
• fie se va recurge la o combinație între creșteri și reduceri la diferite capitole
• fie se vor institui resurse proprii de venit la bugetul UE, în prezent doar 30% din acesta fiind acoperit de surse proprii”, potrivit oficialului citat.

României i se poate spune ca nu poate absorbi fondurile europene și nici nu le poate estima. Trebuie să poată răspunde că 1 euro din fondurile europene cheltuit în infrastructură aduce beneficii la nivel european – spune Siegfrid Mureşan.

Ionuţ Dumitru: Lista antiargumentelor

România nu are multe argumente economice şi mai ales de guvernanţă cu care să se facă auzită în dezbaterile privind viitorul Uniunii Europene.

Dimpotrivă, profilul macroeconomic al României este marcat de mai multe vulnerabilităţi, unele extreme, în opinia lui Ionuț Dumitru (FOTO), preşedintele Consiliului Fiscal, exprimată la conferința organizată marţi de Cursdeguvernare:

• creşterea economică bazată în cea mai mare proporţie pe un consum rezultat inclusiv dintr-o reducere agresivă de TVA,
• deficitul bugetar la limită, înregistrat într-un moment de vârf al ciclului economic şi nu într-unul de recesiune,
• proporţia veniturilor fiscale de doar 26% din PIB,
• deficitul de cont curent care riscă să devină cel mai mare din UE
• inegalitatea veniturilor, chiar dincolo de salarii, în condiţiile în care marile averi nu provin din acestea.

„În plin boom economic ai scăderi de încasări din TVA şi accize, iar veniturile bugetare vor fi în 2017 de 26% pe când media în UE este de 40% – despre ce ţară europeană vorbim?”, s-a întrebat retroric Ionuţ Dumitru.
Economistul şef al Raiffeisen a evocat faptul că, în 2015, încasările din TVA ajungeau la 8% din PIB, „iar acum sunt la 6 şi ceva la sută. Practic am pierdut 2% din PIB cu această scădere agresivă a cotei de TVA”.

„La fel, celebrul MTO, obiectivul pe termen mediu al deficitului bugetar, de 1%, a fost atins în 2013 şi menţinut în 2014 şi 2015, apoi a fost abandonat. Probabil, România va fi solicitată să-şi corecteze acest comportament”, a mai spus Ionuţ Dumitru.

Pentru aceste fenomene, „singura explicaţie logică este creşterea evaziunii fiscale. Este cumva contraintuitiv, în boom economic să ai creştere de evaziune, dar asta este singura explicaţie”, a mai spus oficialul citat.

Pe de altă parte, „ca o materializare a unor presiuni din partea excesului de cerere, inflaţia a început să crească şi probabil, chiar în primul trimestru al anului viitor, inflaţia va sări semnificativ de 3%, fapt care va poziţiona România în fruntea clasamentului din Europa”, potrivit estimărilor .

Asta se întâmplă „după o perioadă destul de lungă în care inflaţia a stat în zona negativă din cauza reducerilor de TVA – dar atenţie, dacă excludem impactul reducerilor de TVA inflaţia nu a fost niciodată negativă în România”, a spus Ionuţ Dumitru.

Totodată, „execuţia bugetară nu este deloc mulţumitoare. Aţi văzut că la rectificare se închide bugetul şi probabil că va rămâne sub 3%, cu reduceri majore de investiţii, 10 miliarde de lei reduceri la investiţii şi cu venituri excepţionale din dividende plătite de companiile de stat. Nu poţi să cârpeşti bugetul sau nu poţi să faci bugetul în felul acesta, doar forţând companiile de stat să-ţi plătească dividende. La anul de unde mai luăm acele dividende? Sumele sunt foarte mari şi nu poţi să te bazezi să finanţezi cheltuieli permanente, de natura salariilor şi a pensiilor, din resurse temporare, prin definiţie”, a mai spus preşedintele Consiliului Fiscal.

Cât priveşte inegalităţile de venituri, Ionuţ Dumitru sesizează o „nedreptate enormă” din cauza pensiilor speciale, care nu au nimic de a face cu contribuţia onestă la bugetul asigurărilor sociale.

Radu Crăciun: Este o iluzie că UE va mai accepta „derapajele economice şi guvernarea mediocră” ale României, ca în momentul aderării

Mesajele transmise de Jean Claude Juncker „reaprind speranţele că România ar putea fi buricul Europei”, dar „este o iluzie că o decizie politică ar mai putea fi o scurtătură pentru derapajele economice şi guvernarea mediocră”, a declarat Radu Crăciun, în conferinţa organizată marţi de Cursdeguvernare.

„O fi funcţionat decizia politică în cazul aderării , la UE şi la NATO, chiar dacă nu eram pregătiţi. Semnalele actuale sugerează că nu va mai merge aşa. (…) Problema este că trebuie să fim acceptaţi acolo, iar România oferă pretexte perfecte celor care au interese divergente faţă de ale noastre”, a mai spus, Radu Crăciun, preşedintele BCR Pensii.

Radu Crăciun a făcut un „apel la realism”, în condiţiile în care „soluţiile care ne califică pentru a aspira la Zona Euro sunt cele arhiştiute: investiţii publice şi investiţii străine directe, educaţie, încurajarea captalului autohton şi domnia legii”.

„Nu există alternativă la consolidarea statului de drept. Depinde de tipul de ţară pe care îl construim ca să nu rămânem la periferia Europei. Ce recomandă România să fie unul din membrii refondatori ai UE? Ca să fim luați în serios, trebuie să ne luăm noi înșine în serios”, a mai spus Radu Crăciun.

Dan Dungaciu: România nu e compatibilă cu Grupul de la Vișegrad. Să nu fim puși vreodată să facem alegeri imposibile

Director la Înstitutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Înternaţionale „Ion I. C. Bratianu”, Academia Româna, Dan Dungaciu a introdus dimensiunea de securitate în ecuația reformării UE, atacând chestiuni fundamentale din relațiile externe ale României.

Mesaj important transmis de Dan Dungaciu: ”Înainte să ne uităm ce vor să ne facă alții, zic să ne uităm ce ne facem singuri. Trebuie ca cineva să discute și despre competențe, căci azi nu știu ce e mai grav, trădarea sau incompetența?”

Au mai fost afirmații abrupte făcute de Dan Dungaciu. Mai întâi:

”România nu este compatibilă cu Grupul Visegrad. Politic, nu avem lideri de această formulă, nu suntem compatibili cu acest format”, a afirmat Dan Dungaciu, care afirmă însă că sunt anumite ”reglaje fine” care trebuie făcute de diplomația românească în relațiile cu Ungaria și cu Polonia.

”Să nu fim vreodată puși în situația copilului pe care-l întrebi pe cine iubește mai mult, pe mama sau pe tata. Mama fiind UE iar tata SUA. Cine ne va pune să alegem va fi cel mai mare dușman al României”.

”Ungaria a depășit o linie roșie atunci când a anunțat OECD că nu susține candidatura României. Cred că Bucureștiul trebuia să răspundă în acel moment pentru a nu fi nevoiți să reacționăm mai târziu, mai dur. Iar în relația cu Polonia trebuie să ne întrebăm care este compatibilitatea dintre proiectele României și Poloniei”, afirmă Dan Dungaciu.

Profesorul Dungaciu a mai avertizat că România trebuie să privească foarte serios dimensiunea de securitate europeană cu tot ceea ce presupune aceasta, inclusiv în relația de parteneriat strategic cu Statele Unite. ”Dacă ne asumăm reforma UE, atunci trebuie să asumăm toate componentele acesteia”, afirmă Dan Dungaciu.

Cristian Diaconescu: România se poate implica în 3 proiecte majore- apărare, paza frontierelor și extinderea zonei euro

Fost ministru de externe, Cristian Diaconescu a vorbit în special despre relațiile externe ale UE, dar a preluat și tema deschisă de Dan Dungaciu referitoare la relația României cu Grupul Vișegrad.

”Ca funcționalitate politică, acest grup nu există. Cehia și Slovacia sunt în multe chestiuni în dezacord cu Ungaria și cu Polonia, în special în chestiuni legate de statul de drept, domnia legii. Ungaria are un tip de relații cu Rusia, în vreme ce Polonia are relații apropiate cu Statele Unite. Ce motive am avea să ne apropiem de acest grup, ca inițiativă regională?”, s-a întrebat și Cristian Diaconescu.

Legat de relația cu Rusia, Cristian Diaconescu a reafirmat convingerea sa: ”Rusia va încerca să testeze NATO în Balcani, nu în Statele Baltice”.

Fostul ministru de Externe crede că 3 sunt proiectele în care România trebuie să se implice la nivel european:

• România în Schengen și un plus de implicare în controlul frontierelor externe
• integrarea capacităților de apărare
• aderarea la Zona Euro

Legat de relațiile externe ale UE, Cristian Diaconescu spune: ”Europa nu are de ales- China, Rusia și Turcia îi pot fi parteneri, dar nu îi pot fi aliați pentru păstrarea ordinii liberale în Uniune”.

Referitor la interesul cu care unii politicieni români privesc spre Grupul de la Visegrad: ”Poate cineva să mai spună azi ce mai înseamnă exact Grupul de la Visegrad? Câtă vreme Cehia și Slovacia au ales să rămână lângă nucleul dur după problemele Ungariei și Poloniei?”

Liviu Mureșan: Trebuie pus carne pe oasele parteneriatului cu SUA

Liviu Mureșan, președinte Eurisc, consideră că România trebuie să continuie Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, ba ”chiar să pună carne pe oasele acestui parteneriat”. Și în completare, să încheie un acord cu Marea Britanie, după Brexit.

Președintele Eurisc afirmă că România trebuie să prezinte cu insistență atu-urile sale, ”să avem mobilitate în utilizarea a ceea ce avem deja”. Exemplul oferit de Liviu Mureșan este Centrul de Combatere a Criminalității Transfrontaliere, organism apreciat la nivel european dar insuficient promovat.

În lista cu lucruri obligatorii de făcut, Liviu Mureșan a mai trecut dezvoltarea capacității de reziliență și o participare activă la proiecte cu China.

Nu în ultimul rând, Liviu Mureșan a menționat faptul că România ar putea să își aducă o contribuție semnificativă la deschiderea de canale de comunicare cu Federația Rusă.

Leonard Orban: Oricât am fi de frustrați, aderarea la zona euro e opțiunea corectă de consolidare și dezvoltare

Consilier pentru afaceri europene al Președintelui României, fost Comisar european, Leonard Orban a afirmat marți că viitorul Europei nu este decis. ”Mulți spuneau că nu are sens să ne agităm, că viitorul UE e decis, că vom avea o așa-numită Europă a cercurilor concentrice. Or, discursul președintelui Juncker a demonstrat că dezbaterile nu sunt încheiate”, a spus Leonard Orban.

Consilierul prezidențial a recunoscut: ”Suntem frustrați că nu suntem în Schengen, că suntem ținuți la ușă, dar trebuie să construim în continuare punți pentru că e în interesul nostru să fim în Schengen. La fel, este în interesul nostru să fim în Zona Euro pentru că asta e opțiunea corectă de consolidare economică, de dezvoltare pe termen mediu și lung.”

Precizarea importantă făcută de consilierul prezidențial: ”Este evident că aderarea nu va fi imediată, vor fi puse în funcțiune programe de asistență.

Însăși Zona Euro este subiectul unor apropiate reforme importante, nu știm încă cum va fi, dar ce știm sigur este că viteza de schimbare va fi mare. Cum putem noi ține ritmul- trebuie să ne adecvăm politicile, trebuie să ne adaptăm. Mă gândesc la Uniunea Bancară, poate fi o țintă de atins”.

”Sunt necesare și politici interne funcționale, altfel va fi foarte greu să ne atingem obiectivele. Când întâlnim reacții adverse în plan extern să găsim soluții, să ne schimbăm și să convingem că România se schimbă ireversibil. E necesar, eu unul nu văd alternativă la proiectul european”, a încheiat Ludovic Orban.

Lazăr Comănescu: Euro și PESCO. Asta înseamnă acum adecvare

Adecvare– acesta a fost cuvântul cel mai des folosit de Lazăr Comănescu, fost ambasador al României la UE și Berlin, fost ministru de Externe, care consideră că ”încă e timp ca România să dovedească faptul că este un adevărat membru al UE”.

Iar România poate dovedi această calitate, afirmă Lazăr Comănescu, dacă susține propunerea de extindere a Zonei Euro și își fixează acest obiectiv și dacă susține și se implică în PESCO– cooperarea permanentă structurată în domeniul apărării comune.

Revenind la adecvare, Lazăr Comănescu a exemplificat cu nevoia industriei de apărare de a se restructura și de a fi pregătită, ”targhetată, pe ceea ce putem face în actuala conjunctură”.

Un alt exemplu demn de menționat: Lazăr Comănescu a lăudat eforturile pentru a convinge la Bruxelles că poate găzdui Agenția Europeană a Medicamentului. ”Dar nu ar fi adecvat să gândim în perspectivă? Nu știm exact care sunt șansele noastre în acest demers. Știm însă că președintele Jean Claude Juncker a vorbit, pe 13 septembrie, de nevoia de a crea o agenție pentru securitate cibernetică. Știm sigur că avem specialiști de înaltă clasă, doar suntem națiune- suport pentru Ucraina în domeniu. Atunci, de ce nu ne-am propune să găzduim această agenție?” s-a întrebat ministrul Comănescu.

”Vorbim mult de președinția română a CE. Cred că trebuie să venim cu inițiative europene care să avantajeze România. De ce n-am relua atunci, de ce n-am perfecționa strategia Dunării?” a mai sugerat Lazăr Comănescu.

Ministrul Comănescu a abordat și relația cu Grupul Vișegard dintr-o perspectivă inedită: ”Mulți se uită cu admirație către Vișegrad. Dacă vorbim de inspirație, da. Eu zic să vedem și să facem absorbția fondurilor europene cum au făcut-o ei”.

Dacian Cioloș: Reforma UE este o oportunitate. Acum putem fi followeri sau jucători

După ce a trecut în revistă motivele care au împins practric UE spre propria reformă, Dacian Cioloș, fost Comisar european, fost prim-ministru, președinte al Platformei România 100, a pus publicului întrebarea esențială: ”Procesul ăsta e un risc, sau o oportunitate pentru România?”

Înainte de a formula un răspuns la întrebare, Dacian Cioloș a afirmat că România, în condițiile în care se pregătește să preia președinția CE, nu are de ales și trebuie în primul rând să decidă ce tip de președinție va exercita: ”Putem să ne asumăm o poziție low-profile, sau putem să venim cu o viziune, cu propuneri, să fim mediatori onești. Politic, trebuie să facem o alegere clară: mergem cu valul, îi urmăm pe alții, sau tratăm noi cu alții pentru a promova politici”.

”Procesul de reformă europeană este o oportunitate pentru România dacă avem viziune, dacă dăm dovadă de realism, de pragmatism și de sinceritate. Și nu de populism”, a spus Dacian Cioloș.

Fostul premier s-a oprit asupra ”dosarului Schengen”, despre care a afirmat: ”Fără discuție, îndeplinim de 5 ani condițiile tehnice. Iar faptul că România nu este membru în acest spațiu nu este modul în care se poate demonstra că UE ia decizii obiective. Însă în analiza internă trebuie să luăm în considerare dimensiunea politică a deciziei și să ne întrebăm: suntem credibili când cerem ceva? Pentru Schengen trebuie capacitate administrativă, predictibilitate, garanții. Dacă nu ai niciuna dintre astea, te lovești de reticență, asta-i realitatea”.

Referitor la aderarea la Zona Euro, Dacian Cioloș a fost ferm: ”Da. Dar ne trebuie un calendar clar de implementare a reformelor și o viziune de dezvoltare”.

Legat de viziune, fostul Comisar european a avertizat: ”Pe lângă riscul de reducere a bugetului UE, există și riscul realocării fondurilor pe alte priorități. România are deci nevoie să gândească de acum cum se va plia pe noile priorități, cum le putem noi influența. Fundamental, rolul României în UE depinde de gradul nostru de ambiție, de capacitatea noastră de a prezenta proiecte valabile pentru Europa”.

Victor Negrescu: La 10 ani de la aderare suntem într-un moment de cumpănă. Trebuie să le exlicăm oamenilor ce înseamnă pentru ei această reformă

Aflat ultimul pe lista vorbitorilor, ministrul pentru Afaceri europene Victor Negrescu a admis deschis că România are probleme nerezolvate, la fel și Uniunea Europeană. Iar pentru a depăși aceste probleme, spune Victor Negrescu, ”avem nevoie de unitate, avem nevoie să lucrăm împreună și să comunicăm mai bine cu cetățenii în legătură cu reformele care vor avea loc în Uniune”.

”Cred că nu trebuie să discutăm în termeni de stânga sau de dreapta, de urban sau de rural, trebuie să avem o singură voce atunci când vorbim de viitorul nostru. Cred că trebuie să ieșim din săli și să vorbim cu oamenii pentru că, la 10 ani de la momentul aderării, suntem într-un moment de cumpănă”, a afirmat ministrul Negrescu.

Cu onestitate dezarmantă, Victor Negrescu a mai spus: ”Vorbim de România ca stat re-fondator al Uniunii. E un concept minunat, dar trebuie să îmbrăcăm conceptul cu substanță. Vorbim de aderare la Zona Euro, dar trebuie să explicăm problema în stradă, să explicăm reformele propuse de UE și să mai explicăm de ce Uniunea va investi mai mult într-un domeniu și mai puțin în altul. Și să convenim împreună și să explicăm ce e de făcut”.

Ministrul a anunțat în cadrul conferinței că, în luna octombrie, va lansa în dezbatere publică o listă a obiectivelor pe care România și le propune să le atingă în prima jumătate a anului 2019, când va deține președinția Consiliului European. ”Ca să avem o președinție de succes, trebuie să discutăm, începând de azi, care ne sunt prioritățile”, justifică demersul Victor Negrescu.

Unul dintre mesajele ministrului pentru Afaceri europene cu priză la audiență a fost: ”Avem nevoie de valori! Este esențial pentru ce va însemna Europa viitorului să înrădăcinăm valori europene în România, dar și valori românești în Europa. (…) Cred, ca simplu cdetățean, că noi ar trebui în primul rând să ne schimbăm atitudinea față de propria țară. Cred că putem face, împreună,  ca România să fie în siguranță în Europa”.