Tribunalele Dolj şi Vâlcea şi judecătoriile de pe raza Curţii de Apel Piteşti (Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Costeşti, Topoloveni, Câmpulung, Curtea de Argeş, Drăgăşani, Horezu, Brezoi şi Bălceşti) protestează, începând de luni, și nu mai judecă decât urgențe.
Alte câteva instanțe din Olt, Gorj şi Mehedinţi au anunțat că se vor solidariza cu cei aflați în grevă, purtând banderole albe pe robe.
Protestatarii sunt nemulțumiți în primul rând de excluderea lor din Ordonanța salarizării și i-au cerut Avocatului Poporului iniţerea controlului de constituţionalitate al ordonanţei.
De asemenea, ei au elaborat un memorandum ce va fi transmis Guvernului și prin care vor cere demisia ministrului Justiției, Raluca Prună.
Prin memorandumul ce va fi trimis Guvernului, scrie Mediafax, magistraţii cer:
- respectarea independenţei sistemului judiciar
- garantarea şi respectarea statutului magistraţilor, independenţei acestora
- proceduri transparente în numirea în funcţiile de conducere din Ministerul Public
- asigurarea unei finanţări corespunzătoare bunei funcţionări a justiţiei ca serviciu public
- analizarea activităţilor unor instituţii din sistem
- crearea unui corp de poliţie judiciară sub autoritatea exclusivă a Ministerului Public
- crearea prin lege a unei autorităţi civile de interceptare
- publicarea de către CSAT a procedurii urmate în vederea verificări concrete în ce priveşte existenţa unor persoane infiltrate în sistemul judiciar, angajaţi/colaboratori/informatori ai serviciilor de informaţii.
Principala nemulțumire, salarizarea
Disputa dintre guvernanți și magistrați a pornit de la OUG 20 privind salarizarea, care nu-i vizează și pe judecători și procurori la capitolul eliminării diferențelor de remunerare a persoanelor care ocupă aceleași funcții și desfășoară o muncă similară.
Peste 600 de judecători au semnat un memoriu prin care au cerut Avocatului Poporului contestarea la CCR a OUG 20/2016 fiindcă i-ar discrimina.
Magistrații cer ca OUG 20 să li se aplice și lor, ceea ce ar însemna, în calculul lor, creșteri salariale cu 18%.
Ordonanța prevede că, începând cu 1 august, persoanele plătite dn fonduri publice care au un salariu de încadrare mai mic decât maximul pentru fiecare funcție, grad/treaptă, gradație vechime în funcție sau specialitate va beneficia de o creștere la nivelul maxim pentru aceeași funcție și muncă, pentru a fi eliminate inegalitățile din sistem.
Magistrații consideră că maximum la care trebuie raportată majorarea în baza OUG 20 ar trebui să fie salariul de bază cel mai mare pentru aceeași funcție și muncă plus majorarea cu 18% obținută în instanțe de unii procurori și judecători, în baza OUG 10/2007 (care prevedea creșteri cu 2%, 5% și 11%).
Cum explica ministrul Muncii neintroducerea magistraților în OUG
„Mie mi se pare că sunt lucruri mult mai importante în acest moment, pe care trebuie să ne concentrăm în sectorul de justiție, decât acela de a cere, în condițiile în care, practic, pentru asistenți sociali sau administrație publică locală, noi avem dificultate în a acorda 100-200 de lei peste salariul minim, avem acuma o problemă în care…
Faceți singuri calculele, ce înseamnă 18% la salarii care sunt peste 10.000 de lei; și nu este echitabil acest lucru, în acest moment, iar interpretările sunt, mai degrabă, abuzive„, declara pe 1 septembrie ministrul Dragoș Pîslaru.
Salariile actuale ale magistrațiilor
Magistrații au unele dintre cele mai mari salarii din România.
Prezentăm câteva exemple, anonime, de salarii anuale obținute la instanțe care acum protestează și cer creșterea cu 18% a veniturilor:
- Un judecător de la Tribunalul Dolj a câștigat anul trecut 124.131 lei.
- Un judecător de la Tribunalul Argeș – 202.186 de lei
- Judecător la Curtea de Apel Pitești – 159.162 lei
- Judecător la Curtea de Apel Craiova – 185.743 lei
De asemenea, magistrații beneficiază de pensii speciale, care nu sunt funcție de contribuțiile plătite de-a lungul anilor la fondul de pensii.
Potrivit articolului 82 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi magistraţilor, „judecătorii şi procurorii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării”.
Cei 3.238 de procurori și judecători pensionari care existau în iulie câștigau o pensie medie de aproape 10.000 de lei pe lună.
Din această sumă, doar 2.077 lei proveneau din contribuțiile personale la fondul de pensii, restul de 8,898 lei fiind subvenție suportată de la bugetul de stat.
