UPDATE:
*- Ministrul de finanțe al Greciei și-a anunțat demisia:
”La scurt timp după anunțarea rezultatelor referendumului, am fost informat despre o anumită preferință a anumitor membri ai Eurogrupului și a unor ”parteneri” asociați (…) față de ”absența” mea la reuniuni, o idee pe care primul ministru (Alexis Tsipras) o consideră potențial utilă pentru obținerea unui acord. Din acest motiv, părăsesc Ministerul de Finanțe astăzi”, a scris Yanis Varoufakis, pe blogul său.
*- Reacția Germaniei :
Ministrul german al Economiei, Sigmar Gabriel, a denunţat referendumul organizat în Grecia, apreciind că premierul grec Alexis Tsipras a „aneantizat ultima pasarelă prin care un compromis ar fi putut fi găsit”.
Noi negocieri sunt „greu de imaginat”, deoarece Tsipras „a tăiat ultimele punţi” dintre Grecia şi Europa, a declarat el.
*- Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a convocat pentru marți după-amiază un summit extraordinar al zonei euro
*- Rezultatul final după numărătoarea integrală a voturilor arată un NU hotărât al grecilor: 61,31 dintre cei care au votat au respins planul creditorilor.
***
Rezultatul referendumului organizat de guvernul Tsipras pentru a cere consimţământul popular privind acceptarea planului creditorilor prelungeşte tensiunea în UE.
Potrivit exitpoll-urilor prezentate de televiziunile greceşti şi citate de agenâiile de presă internaţionale, majoritatea grecilor s-au propunţat împotriva planului creditorilor, aşa cum, de altfel, îi îndemnaseră şi oficialii guvernamentali.
Rezultatele par însă strânse. Un sondaj al canalului Star dă o marjă între 49 % — și 54 % în cazul celor care au votat ”NU” și între 46 % și 51 % în cazul celor care au votat ”DA”.
Canalul de televiziune Mega indică între 49,5 % și 53, 5 % pentru votul ”NU” și între 46,5 % și 50,5 % pentru votul ”DA”.
(Citiţi şi: „Zilele grecești ale UE: Impasul, pulsul, așteptările„)
La primele anunturi privind exitpoll-urile, guvernul lui Tsipras a declarat victoria votului ”NU”.
Confuzie în UE, în Germania părerile sunt împărţite privind paşii următori
Discuţiile cu guvernul Tsipras au fost întrerupte de către Eurogrup imediat după ce delegaţia elenă a părăsit negocierile şi a anunţat organiyarea unui referendum. Se întâmpla cu 3 zile înainte de expirarea termenului de plată a datoriei către FMI, care a expirat la 30 iunie fără ca Atena să poată plăti.
Oficialii UE au anunţat atunci că nu vor mai discuta cu guvernul grec până după anunţarea rezultatului referendumului.
Cancelarul german, Angela Merkel, și președintele francez, Francois Hollande, vor avea luni seara la Paris o întâlnire, urmată de un dineu de lucru, ”pentru a evalua consecințele referendumului din Grecia, a anunțat duminică președinția franceză, transmite AFP. Întâlnirea de la Elysee ”se înscrie în cadrul cooperării permanente dintre Franța și Germania pentru a contribui la o soluție durabilă în Grecia”, se precizează într-un comunicat.
În cursul zilei, însă, presa şi oficiaili germani au părut au arătat referendumului tot atâta preocupare pe cât au dovedit oficialii şi presa din Grecia.
Martin Schulz, preşedintele Paelamentului European, a declarat la postul de radio Deotschlandfunck că „Dacă grecii vor spune «nu» la referendum, vor trebui să introducă o nouă monedă, pentru că euro nu va mai fi disponibil ca modalitate de plată”.
„Dacă euro nu va fi disponibil, cum vor putea fi plătite salariile? Cum vor face să plătească pensiile? În momentul în care o ţară introduce o monedă nouă iese din zona euro”, a atras atenţia Martin Schulz.
(Citiţi şi: „Efectele restricțiilor impuse de Grecia pe piața de capital: Scăderi pentru leul românesc, eurobondurile Bulgariei și acțiunile băncilor europene „)
Pe de altă parte, potrivit cotidianului german Handelsblatt, citat de Reuters, preşedintele Bundesbank, Jens Weidmann, i-a transmis cancelarului Angela Merkel că pierderile Bundesbank vor depăşi suma de 14,4 miliarde de euro în eventualitatea ieşirii Greciei din zona euro. Bundesbank păstrează o rezervă de 14,5 miliarde euro pentru fluctuaţii ale monedei euro. Bundesbank şi Guvernul german au refuzat să comenteze informaţiile apărute în presă.
Şi presa germană a acordat prioritate subiectului, atât din perspectiva contribuabilului german, cât şi din cea a poziei cancelarului Merkel.
Săptămânalul Der Spiegel, pune pe prima copertă imaginea cancelarului, pe ruinele Atenei, sub titlul „Die Truemmerfrau” (Truemmer – ruine, moloz), cu comentariul: se prăbuşeşte euro, se prăbuşeşte mandatul de cancelar al lui Merkel.
Problema şi datoriile: trecute, prezente şi, mai ales, viitoare
Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).
Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi. Actuala situaţie nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar şansele unei intervenţii europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăţi doar pentru că Fondul Monetar Internaţional oferă unei ţări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situaţiei. Practic însă, pieţele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă.
Grecia mai mare de primit 7,2 miliarde de euro din programul de salvare în valoare de 240 de miliarde de euro, însă liderii eleni şi reprezentanţii Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi FMI trebuie să ajungă la un acord asupra programului de reforme pentru deblocarea finanţării. Acordul preved o serie de condiţii şi măsuri pe care trebuie să le ia Atena pentru a primi banii – set de reforme cerute încă de anul trecut, din care actualul guvern, după 6 luni de mandat, nu a întreprins nimic.
Potrivit MarketWatch, creditorii Greciei intenţionează prelungirea cu cinci luni a programului de salvare a Greciei şi furnizarea unor fonduri în valoare de 15,5 miliarde de euro.
(Citiţi şi: „De ce nu se redresează Grecia: Evoluția din ultimii zece ani prin comparație cu România și alte state europene„)
Săptămâna trecută, FMI atrăgea atenţia că potrivit celui mai recent raport al su, Grecia va mai avea nevoie de un plan de salvare de 50 de miliarde de euro până în 2018, plus o modificare de calendar al plăţilor.
Răspunsul Germaniei a fost prompt: „Raportul FMI privind nevoile financiare ale Greciei nu conduce în niciun fel la concluzia că este necesară o restructurare a datoriei suverane”, a declarat Martin Jaeger, purtătorul de cuvânt al Ministerului german al Finanţelor.
„Situaţia economică a Greciei a fost înrăutăţită de conducerea defectuoasă a Guvernului de la Atena de la începerea mandatului, în ianuarie”, a spus Jaeger.
Oficialul german a exclus posibilitatea aplicării cu rapiditate a unui nou plan de asistenţă financiară pentru Grecia, subliniind că „procedura nu este uşoară”.
