La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Chestiunea

Serbia a semnat cu Rusia și a aderat la Uniunea Economică Euroasiatică

Premierul sârb Ana Brnabic a semnat acordul de aderare la Uniunea Economică Euroasiatică (EEU), împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan,… Mai mult

27.10.2019

La obiect

O măsură pentru 7 milioane de viitori pensionari: aducerea contribuției la pilonul II de pensii la nivelul legal

Potrivit atr.43, alineatele 2 și 3 din legea 411/2004, amendate prin OUG 112/2007, contribuțiile ar fi trebuit să ajungă deja la 6% din venitul salarial… Mai mult

27.10.2019

La obiect

Măsurile economice și fiscale din programul cu care Guvernul Orban cere învestirea în Parlament

Din programul de guvernare al echipei cu care premierul desemnat Ludovic Orban va cere învestirea Parlamentului se remarcă următoarele măsuri economice și fiscale considerate urgente:… Mai mult

24.10.2019

Cronicile

Zilele grecești ale UE: Impasul, pulsul, așteptările

de Razvan Diaconu 28.6.2015

greciaNu doar poziția Greciei, ci și cea a Uniunii Europene s-a complicat după anunțul premierului Tsipras că va organiza, în data de 5 iulie, un referendum prin care să chestioneze populația dacă este de acord cu condițiile de finanțare propuse de creditorii internaționali.

Referendumul ar urma să aibă loc la 6 zile după expirarea termenului la care Grecia trebuie să plătească FMI o tranșă de datorie în valoare de 1,54 de miliarde de euro.

Grecia nu are acești bani, iar reuniunea de la finele săptămânii a Eurogrupului avea tocmai această menire: să convingă recia ca, în schimbul banilor, să accepte un program complex de reforme, în special cel referitor la tăierea unor cheltuieli bugetare și la restructurarea sistemului de pensii.

Grecia mai mare de primit 7,2 miliarde de euro din programul de salvare în valoare de 240 de miliarde de euro, însă liderii eleni şi reprezentanţii Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi FMI trebuie să ajungă la un acord asupra programului de reforme pentru deblocarea finanţării.

Potrivit MarketWatch, creditorii Greciei intenţionează prelungirea cu cinci luni a programului de salvare a Greciei şi furnizarea unor fonduri în valoare de 15,5 miliarde de euro.

Anunțul privind referendumul a aruncat populația la ghișeele băncilor, presa internațională relatând că până și politicieni și înalți funcționari s-au repezit să-și retragă banii.

Potrivit Reuters, care citează surse din sistemul financiar grec, precum și pe Anthimos Thomopoulos,directorul Pireus Bank, băncile grecești vor fi închise luni, iar bursa de valori va fi închisă până după referendum.

Nu e sigur, însă, ce va face Grecia până după referendum – după termenul scadent al datoriei – și nici ce așteaptă guvernul Tsipras de la consultarea opiniei publice: care va fi poziția Greciei în cazul că populația va respunge măsurile? Și care ar fi în cazul în că un eventual răspuns pozitiv ar veni la aproape o săptămână de la intrarea în incapacitate de plată?

Rezultatul referendumului este însă incert: pe de o parte, sonfajele arată co două treimi dintre greci vor ca țarab lor să rămână în eurozonă, pe de altă parte, miniștrii din cabinetul Tsipras s-au pronunțat defavorabil în ce privește acceptarea de către populație a propunerilor de reforme cerute de UE și de creditori.

Potrivit Constituției Greciei, pentru a organiza un referendum guvernul are nevoie de aprobarea Parlamentului de la Atena. Aprobarea a venit duminică dimineață, după întrunirea aleșilor.

Însuși premierul Tsipras a lăsat să se înțeleagă că populația ar face bine să voteze împotriva programului cerut de UE : Tsipras a declarat, chiar înaintea votului din parlamentul grec, că propunerile creditorilor reprezintă un “ultimatum jignitor” şi a apreciat că respingerea pachetului prin referendum va consolida poziţia de negociere a Greciei.

Duminică, într-un discurs adresat națiunii, premierul Tsipras și-a întețit atacurile la adresa UE : ”Respingerea cererii guvernului grec pentru o scurtă extindere a programului este fără precedent pentru standardele europene, punând sub semnul întrebării dreptul suveran al poporului de a decide”, a spus Tsipras intr-un discurs televizat. “Această decizie a condus la faptul că Banca Centrală Europeană a limitat lichiditatea disponibilă pentru băncile grecesti și a forțat banca centrală a Greciei să sugereze o vacanță bancară si restricții pe retragerile de bani din bănci”

UE respinge soluția referendumului, BCE păstrează ajutorul de supraviețuire a băncile grecești

Partenerii din zona euro au respins în unanimitate, încă de sâmbătă, în cadrul reuniunii de la Bruxelles, cererea Greciei de prelungire a programului de ajutor dincolo de data-limită de 30 iunie.

Un comunicat al Eurogroup a precizat că Grecia a întrerupt “unilateral” negocierile privind un nou pachet de ajutor.

Prin urmare, Grecia trebuie să achite datoriile de 1,6 miliarde de euro către FMI scadente pe 30 iunie, riscând să intre în incapacitate de plată.

Această situaţie a generat temeri că Grecia ar putea părăsi zona euro, iar economia sa s-ar putea prăbuşi în lipsa unor noi fonduri de salvare.

După respingerea solicitării Greciei de prelungire a programului de salvare, miniştrii de Finanţe din zona euro au spus că sunt pregătiţi să facă tot ceea ce este necesar pentru a menţine stabilitatea regiunii.

Miniştrii de Finanţe au arătat că zona euro este într-o situaţie mult mai bună decât în perioada de vârf a crizei datoriilor de acum câţiva ani, ei solicitând, implicit, Greciei să impună controlul capitalului pentru stabilizarea sistemului bancar.
Ministrul elen de Finanţe Yanis Varoufakis, care a părăsit reuniunea Eurogroup, a spus că “este o zi tristă pentru Europa”.

Și FMI nu va mai finanţa Grecia dacă autorităţile de la Atena nu vor plăti datoria de aproape 1,6 miliarde de euro scadentă pe 30 iunie, a declarat directorul general al instituţiei, Christine Lagarde, potrivit Bloomberg.

“Nu pot vorbi despre programul cu FMI, care este în derulare, dar programul de finanţare convenit cu Uniunea Europeană expiră pe 30 iunie. Cel puţin din punct de vedere legal referendumul se va referi la propuneri şi aranjamente care nu vor mai fi valide”, a spus Christine Lagarde.

FMI nu va ajuta nici băncile elene, pentru necesarul imediat de lichidităţi, care va trebui acoperit de Banca Centrală Europeană şi Banca Greciei.

BCE păstrează ajutorul pentru băncile grecești, dar îl îngheață

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să menţină dar să îngheţe finanţarea băncilor din Grecia prin intermediul programului ELA la nivelul stabilit vineri, decizie care reflectă riscul de default al datoriilor şi de introducere a controlului capitalului, relatează Bloomberg.

Consiliul guvernatorilor BCE a convenit duminică să menţină fondurile aflate la dispoziţia băncilor elene la nivelul stabilit vineri. La sfârşitul săptămânii trecute, finanţarea primită de băncile elene prin intermediul ELA se ridica la aproape 89 de miliarde de euro

Decizia sugerează că BCE intenţionează să îşi protejeze propriile fonduri în condiţiile în care statul elen se îndreaptă spre colaps financiar.

Pentru a beneficia de fonduri prin programul ELA (Emergency Liquidity Assistance), băncile elene trebuie să fie solvabile şi să deţină garanţii corespunzătoare. Întrucât băncile deţin obligaţiuni de stat şi depind de garanţii din partea statului, respectarea condiţiilor devine incertă, dacă Guvernul nu îşi va plăti datoriile către creditori.

Purtătorul de cuvânt al BNR: Nu ne afectează direct, privim calm dar cu interes

Situaţia Greciei era un eveniment aşteptat şi au fost luate toate măsurile pentru a nu exista probleme iar orice decizie din partea băncilor din Grecia nu vizează băncile din România, a afirmat purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.

El a afirmat, citat de B1, că băncile s-au pregătit pentru acest eveniment, “cumva aşteptat pentru a putea fi preîntâmpinat”, iar băncile din România ţin de legislaţia românească, fiind sub controlul Băncii Naţionale a României.

În ceea ce priveşte “Grexitul”, Dan Suciu spune că acesta este ultimul act şi nu va avea loc mâine, iar dacă se va ajunge la ieşirea Greciei din uniunea monetară, vor avea loc schimbări politice, dincolo de cele economice, fiind un proces care durează.

“Tehnic, nu există mecanismul de ieşire. Cert e că de acum intrăm în zone necartografiate, ceea ce, din perspectiva evoluţiei Greciei, nu e încurajator. Efectele pe piaţa din România sunt secundare. Nu suntem subiectul acestor probleme, nu suntem în zona euro, putem să privim cu calm, dar cu interes”, a mai spus oficialul BNR.

Pe piaţa românească, cele patru mari bănci elene, Eurobank, NBG, Alpha Bank şi Piraeus Bank, aveau în toamna anului trecut o expunere totală de 12 miliarde de euro, în scădere cu echivalentul a 2,5 miliarde de euro faţă de nivelul din 2011, potrivit datelor Autorităţii Bancare Europene.

Guvernul grec lasă lucrurile încurcate: Grexitul ar muta criza de la Atena la Bruxelles

Decizia cabinetului Tsipras de-a lăsa soarta negocierilor pe seama unui referendum privind politici și soluții foarte complicate pare un joc cu nervii tuturor: reprezentanții Greciei au părăsit negocierile și au anunțat referendumul înainte de-a formula varianta lor de propuneri.

Nici măsurile de reformare a punctelor nevralgice din economie nu au fost foarte vizibile în cele 6 luni de mandat, guvernul fiind preocupat mai degrabă să rostogolească datorii și să amâne plăți în sperranța că va scoate la negocieri cât mai mult pentru a evita măsurile nepopulare pe care le presupun reformele. În plus, potrivit unei analize FT, guvernul Tsipras a readus bugetul pe deficit, după execedentul – e drept, timid – lăsat de guvernul precedent.

Ultimele două zile au împins, însă situația la paroxism: întâlnirea Eurogrup a fost ultima soluție a Greciei de-a evita intrarea, în 30 iunie, în incapacitate de plată, iar UE, în afară de protejarea sistemului bancar, nu poate oferi altceva la această oră: nimenu nu știe precis cum vor evolua lucrurile și nici ce se va întâmpla după ce Grecia nu-și va plăti, marți, datoriile și cât vor mai valora obligațiunile de stat pe care le deține sistemul bancar elen. Cei mai mulți analiști susțin însă că ieșirea Greciei din eurozonă ar provoca o criză mai gravă și mai imprevizibilă decât problemele economiei și bugetului grecești, iar criza s-ar muta de la Atena la Bruxelles.

Pe de altă parte, chiar UE și FMI par să se fi resemnat cu ”planul B” după eșecul planului A: Chiar și Christine Lagarde pare să ia în calcul că Europa și creditorii nu mai aultceva de făcut decât să aștepte rezultatul referendumului :
“Dacă răspunsul va fi da, vrem să rămânem în zona euro, vrem să facem parte din uniunea monetară, vrem să refacem economia, să fim sustenabili pe termen lung, atunci vom mai încerca” a spus diretorul FMI în interviul pentru BBC.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.6.2015

Un raspuns

  1. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    28.6.2015, 11:55 pm

    Tsipras are dreptate sa ceara decizia poporului grec prin referendum, ca forma a “democratiei directe”,populare, in loc sa decida “politic/personal restituirea datoriei externe, facuta de guvernele precedente.
    Pina la urma populatia insasi trebuie sa-si decida viitorul, in sau inafara UE, iar nu FMI si un partid politic.

Lăsați un comentariu


Stiri

Universitatea București și Europa FM îi invită pe Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă la dezbatere

Vladimir Ionescu

Universitatea București și Europa FM le-a adresat candidaților la alegerile prezidențiale aflați în turul al doilea, Vasilica-Viorica Dăncilă și Klaus Werner Iohannis, invitația de a… Mai mult

Europa

Jean-Claude Juncker: SUA nu va suprataxa importurile de automobile europene

Iulian Soare

Preşedintele în funcție al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat joi că Donald Trump nu va impunenoi tarife vamale asupra importurilor de automobile europene, precizând… Mai mult

Stiri

Contestația în anulare împotriva condamnării lui Radu Mazăre la 9 ani de închisoare, respinsă

Vladimir Ionescu

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins luni contestația în anulare formulată de Radu Mazăre împotriva deciziei de condamnare definitivă la nouă ani de… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanţelor a împrumutat 792 mil. lei de la bănci, cu o dobândă de 3,86%

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat, luni, 792 de milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat tip benchmark cu o… Mai mult

Stiri

CNAS anunță licitații pentru mentenanța sistemului informatic. Valoare estimată: 6,3 milioane euro, plus TVA

Vladimir Ionescu

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a lansat licitația pentru serviciile de administrare, mentenanță, suport tehnic, dezvoltare și help desk aferente sistemelor IT din… Mai mult

Stiri

Instanța a decis falimentul RADET – decizie definitivă

Adrian N Ionescu

Curtea de Apel Bucureşti a decis definitiv, luni, falimentul Regiei de termoficare a Capitalei, RADET, menţinând astfel decizia de primă instanţă a Tribunalului Bucureşti. Administratorul… Mai mult

Stiri

Varujan Vosgnian a anunțat sfârșitul alianței ALDE – Pro România

Vladimir Ionescu

Alianța dintre Pro România și ALDE s-a încheiat, a anunțat într-un mesaj pe Facebook purtătorul de cuvânt al ALDE, Varujan Vosganian. Alianța electorală care l-a… Mai mult