Chestiunea

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia: Un Raport pe T 1 din 2019. Harta importurilor UE

  România a plătit cel mai mare preţ pe gazele naturale importate din Rusia în primul trimestru din 2019, 26,89 euro /MWh, potrivit Raportului trimestrial… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Deficitul la 5 luni, cu 80% mai mare decât cel din 2018: nu se investește în plan local, pentru a nu exploda deficitul general

Deficitul bugetar înregistrat după cinci luni din anul 2019 a fost de 14,7  miliarde lei, cu 80% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Statul a accelerat împrumuturile în mai și iunie ca să recupereze sumele pierdute la începutul anului din cauza ”ordonanței lăcomiei”

Statul a împrumutat în prima jumătate a acestui an echivalentul a peste 38,8 miliarde de lei, peste jumătate din necesar, reiese din calculele cursdeguvernare.ro pe… Mai mult

01.07.2019

Chestiunea

Aportul județelor și regiunilor la PIB: decalaje severe între cele ”2-3 Românii”

Regiunea Bucuresti-Ilfov a contribuit anul trecut cu 26,6% din PIB-ul la nivel naţional, potrivit datelor publicate de CNSP în Proiecţia principalilor indicatori în profil teritorial.… Mai mult

01.07.2019

Cronicile

De ce nu se redresează Grecia: Evoluția din ultimii zece ani prin comparație cu România și alte state europene

de Marin Pana 2.7.2015

tsipras_merkel_Rezultatele economice ale economiei grecești s-au înrăutățit continuu din 2006 până în 2011 iar creșterea PIB a intrat în teritoriul negativ încă din 2008, an în care România obținea o creștere economică record , potrivit datelor publicate de Eurostat.

Singurul an în care Grecia a obținut o valoare mai bună (dar negativă) în evoluția PIB decât România a fost 2009.

De reținut, sincopa relativă s-a produs în condițiile în care ei aveau o datorie publică de circa trei ori mai mare decât a noastră dacă se face raportarea la PIB. Ceea ce spune multe despre calitatea măsurilor de politică economică luate de către România în 2008 și cu efect în 2009, chiar dacă se poate invoca efectul de bază defavorabil pentru noi.

tabel 1

Click pentru mărire

Pentru a vă forma o idee a importanței economiilor celor două state în cadrul UE, precizăm că PIB-ul total al Uniunii a fost anul trecut de 13.920 miliarde euro, în timp ce Grecia și România nu au depășit cu mult pragul de 1% din această sumă, Respectiv, 179 miliarde euro pentru Grecia și 150 miliarde euro pentru România ( în anul 2004, ”scorul” era net în favoarea Greciei, cu 193 la 61 miliarde euro).

Cheia rezultatelor mai bune ale României o constituie măsurile luate în 2010 – 2011, înainte ca efectele crizei să deterioreze iremediabil echilibrele macroeconomice. Politica de austeritate și programul convenit cu troica UE-FMI-BM au permis la noi oprirea căderii economice, stabilizarea și crearea premizelor pentru o creștere rezonabilă în condițiile date.

Prin contrast, Grecia a continuat să alunece în prăpastie, cu o reducere catastrofală a PIB-ului real de aproape 24% în doar trei ani, similară cu cea consemnată de România în perioada 1990 – 1992. Dar asta fără conștientizeze și să ajusteze pe măsură nivelul de trai și beneficiile oferite populației, desigur, din poziția de economie dezvoltată și nu de economie emergentă, precum România.

Click pentru mărire

Click pentru mărire

Dacă se face raportarea nivelului de trai din România la cel din Grecia, se pleacă de la ceva mai mult de o treime în 2004, se ajunge la mai puțin de jumătate în momentul aderării la UE din 2007, urmează două treimi în 2011 și apoi trei sferturi în prezent.

Partea bizară este că, în aceste condiții date de rezultatele economice, pensia medie este la noi de 200 de euro și la ei de circa 900 de euro, adică la concurență cu cea din Germania.

Dincolo de datoria publică uriașă (trei sferturi către alte state UE, Banca Centrală Europeană și FMI și nu majoritar către propria populație precum în Japonia, care are un nivel încă și mai ridicat, de circa 200% din PIB), problema Greciei este una de ajustare a nivelului de trai la rezultatele economice, deși (inclusiv la noi și inclusiv în 2010) s-a vehiculat intens teoria drepturilor câștigate ce nu pot fi reduse.

Concret, dată fiind preocuparea sentimentală a grecilor pentru generația în vârstă ( ieșită la pensie efectiv, în medie, cam ca la noi, pe la 55 -56 de ani), poate că pensia la nivel german ar fi putut fi suportată (deși greu, vezi datoria publică și deficitele acumulate) până prin 2009. Dar de acolo încoace, situația s-a schimbat dramatic (vezi tabelul).

tabel 3În condițiile în care performanța economică a Greciei a fost întrecută de două țări baltice din noul val ( Estonia și Lituania), precum și de Slovacia (ce a avansat – nota bene – după intrarea în zona euro, de la 71% la 76% din media UE), era imposibil ca veniturile elenilor să fie considerabil mai ridicate, deoarece nu exista baza reală pentru a consuma decât pe bază de împrumut.

În treacăt fie spus, datoria publică redusă a balticelor și măsurile nepopulare de austeritate luate la timp au contat în relansarea rapidă după reculul inevitabil dat de criza economică mondială. Diferența în modul de a gestiona situația este destul de clară și explică reticența Slovaciei, care a strâns cureaua, în a acoperi sub o formă sau alta consumul pe datorie al Greciei.

(Citiți și: ”Situația Greciei: Lecțiile și câteva explicații necesare”)

Doi factori ar mai fi de subliniat pentru a înțelege ce se întâmplă :

Primul, Grecia este una dintre cele două țări ale UE ( alături de Italia) în care productivitatea reală a muncii pe persoană angajată a scăzut între 2004 și 2014 și singura în care productivitatea reală a muncii pe ora lucrată s-a diminuat, rămânând sub nivelul de referință din 2010.

Click pentru mărire

Click pentru mărire

Al doilea, Grecia este țara din UE în care remunerarea salariaților ca pondere în PIB este cea mai scăzută cu excepția (notabilă) a României. Or asta înseamnă fie muncă la negru sal la gri într-o proporție semnificativă, fie un efect suplimentar pe scăderea nivelului de trai, atât direct, prin plata mai redusă a muncii cât și indirect, prin impozitele insuficiente colectate pentru plata pensiilor.

Concluziile se impun de la sine.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.7.2015

5 comentarii

  1. Caliman Eugen-analist dezvoltare
    3.7.2015, 11:11 am

    Unele din cauzele care impiedica redresarea si dezvoltarea celor doua tari sint:
    1.Odata cu integrarea (in 1981 si respectiv 2007), guvernele acestor tari au “scapat” de grija si responsabilitatea “organizarii” unei dezvoltari economice nationale si de grija somajului, aratind spre locurile de munca din UE.Aceste tari nu mai au motivatie si determinare pentru proiecte nationale de dezvoltare economica, postaderare.
    2.In ambele tari, nu mai exista un “modelul national” de dezvoltare economica FUNCTIONAL, deoarece odata cu integrarea, acest model – constituit de utilizarea instrumentarului vamal, tarifar, valutar, monetar,conventii economice avantajoase, utilizarea bugetului in orice proportie ca resursa de dezvoltare,participatia neingradita la crearea de intreprinderi nationale,zone de influenta economica, etc. – a fost interzis in UE.
    UE a preluat toate aceste functii si instrumente de dezvoltare nationala, Grecia si Romania raminind doar cu administrarea BUGETARA a tarii, care a pierdut functia de “motor de dezvoltare”.Mai mult ca atit, bugetul ca mod de impozitare si distribuire catre sistemele bugetare a banilor, a devenit unica zona de interes stiintific si politic, in jurul careia se dezbat si formuleaza “masurile si programele de dezvoltare”.Acestea, evident ca sint inafara domeniului dezvoltaRii, in tarile in care economia nationala a disparut si bugetul nu asigura nici macar minimul de resurse pentru sistemele bugetare.
    3.FAZA I-a a dezvoltarii economice, constituita de privatizare, liberalizare, constructie institutionala, a condus la acapararea activelor industriale si economice, a resurselor naturale de catre state si firme straine, lipsind economiile nationale ale celor doua tari, de resursele banesti rezultate din functionarea si exploatarea lor.
    Pe de alta parte, niciuna din aceste tari si nici UE, nu au construita Faza a II a dezvoltarii economice nationale, constituita din proiectele nationale de dezvoltare economica si industriala, corelate organic cu firmele si industriile din tarile dezvoltate, care sa asigure o dezvoltare economica industriala, articulata cu cea din UE.
    Astfel, banii UE nu pot fi utilizati, aceasta avind in locul unui PROIECT ECONOMIC european (constituit din “suma proiectelor comune”), doar strategii teoretice, analizate SEMESTRIAL la televiziune si cu ONG-uri!Numai “proiectul national”, corelat cu cele de dezvoltare a tarilor UE, care sa devina proiectul de dezvoltare al intregii UE, poate opri hemoragia umana si de resurse catre UE, devenita endemica si fara solutii.
    4.Proiectul de dezvoltare economica al Greciei si Romaniei, poate fi realizat numai in zona calitativa a acesteia, prin aducerea competitivitatii economice la indici catre 1, sau ai tarilor dezvoltate macar.
    In conditiile unui indice de competitivite grecesc 119 sau romanesc de 74 (dezastruosi), cu tot atitea grupe de blocaje in calea dezvoltarii, investitorii straini din UE si din lume nu se mai apropie de cele doua tari.
    5.Cita vreme lipsesc aceste obligatii si conditii pentru dezvoltare, clasa politice din ambele tari ramine corupta si hoata, deoarece nu are alternativa de a se transforma in industriasi si comercianti, ca in Japonia dupa reforma Meiji sau Asia de azi.
    Lupta DNA, folosind instrumentarul SRI/penal contra coruptiei este una secundara ca rezultate si finalitate, fata de perspectiva clasei politice si clientelei economice de a “evolua” de la furtul banului public (si “puscariabil” bogat), catre cea de industrias si comerciant, intr-o tara aflata in plina expansiune economica.
    Alaturi de corecta analiza si evaluare comparativa a celor doua tari, se impune extensia analitica dincolo de zona bugetara, catre constructia unui nou “model de dezvoltare economica”, calitativa. de sorginte asiatica (a tigrilor asiatici, etc.), odata cu pierderea modelului economic national anteaderare, in locul caruia nu s-a asezat deocamdata nimic…

  2. Mihai I Turcu
    3.7.2015, 5:58 pm

    Intrebare : Ce drept are un stat care nu mai gestioneaza efectiv economia sa se imprumute ?

  3. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    4.7.2015, 12:50 am

    Pierderea componentelor aratate ale “modelului national” de dezvoltare economica, face ca tarile UE sa se simta incorsetate intr-o uniune birocratica, vadit nefunctionala,Chiar daca nu s-au desfasurat studii asupra dezvoltarii economice din care sa rezulte concluzia de fata (rezultata tocmai in urma unui astfel de studiu), cetatenii UE simt instinctiv acest lucru. Pe masura ce economiile nationale stagneaza si clasa politica din tarile UE va admite la fel ca Grecia sau Anglia, ca solutia dezvoltarii economice exista numai in libertatea economica a tarii, la fel ca a individului, dezintegrarea continuind.Tarile vor cauta sa iasa din Uniune, spre a putea benefica de oportunitatile si conjuncturile economice – pe care azi integrarea le interzice ori neglijeaza.
    UE are aceast defect genetic, la fel ca fostul comunism, care controla totul si bloca orice initiative, fiind de inteles pina la urma ca “partile UE” care sint statele nationale, sint mai elastice si mai productive economic libere.Clasa politica din multe tari ale UE a devenit frustata, inerta si fara preocupare pentru dezvoltarea economica, la fel ca elita din domeniul stintei economice.Intr-o uniune care datorita marimii si conducerii birocratice lipseste elasticitatea deciziei si viteza de reactie necesara valorificarii unor oportunitati (care in economie nu dureaza mult), ele se pierd, fiind valorificate, de alte tari, decit cele din UE.
    2.Unicul leac al UE – dupa pierderea “modelului economic national”, este “proiectul de crestere a competitivitatii economice” – care ar trebui inteles, acceptat si introdus rapid in procedurile de dezvoltare economica a tarilor componente – alaturi de actualele “strategii de directie” a dezvoltarii.
    Altfel, Grecia este doar primul “berbec” anti-UE care sparge poarta de iesire, iar transformarea in “Uniune economica” reala (nu doar comerciala si monetara) este improbabila intr-un termen util sau previzibil.Solutia viabilitatii UE ramine “proiectul cresterii competitivitatii economice”,ca proiect “calitativ”, in locul celui “cantitativ” aratat, pierdut la integrare.Altfel, Grecia va fi urmata de alte tari aflate in stagnare, deoarece birocratie si strategiile teoretice ale UE, nu au produs in nici o tara dezvoltare industriala.(Poate ca aceasta “paranteza” existentiala si radicala nu este potrivita, situatie in care nu am motive pentru un comentariu ulterior).

  4. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    4.7.2015, 11:00 pm

    Probabil ca populatia Greciei este prea speriata deja, de ceeace a fost preludiul crizei retragerii din UE si va vota maine contra retragerii si pentru masurile care vor prelungi iar nu elimina, agonia economica a tarii.
    Acesta a fost doar primul din viitoarele episoade ale trezirii la realitate a tarilor UE, incorsetate de o uniune nefunctionala economic.
    1.Creata in anii 50 ca pavaza contra comunismului, Uniunea nu si-a mai “actualizat” proiectul dupa 1989, in acord cu epoca globalizarii, continuind inertial, multumita de extinderea pietei de desfacere si materii prime, spre EST.
    2.Modelul sau economic si-a pierdut componentele pro-active, asa cum am aratat mai sus. Fara proiect la zi si fara un nou model de dezvoltare economica (calitativ), adecvat epocii globalizarii, dupa depasirea problemei grecesti, UE se va confrunta cu o alta serie de actiuni de parasire a Ununii.Acest lucru se va intimpla pe masura ce politicienii si expertii economici din tarile respective, vor constientiza carentele originare ale acestei constructii, din care unele au fost prezentate aici.

  5. Emily Watson
    5.7.2015, 9:29 am

    Pai ce reprezinta o datorie publica situata intr-o constanta de 61 mld – 150 de mld, constata in anul 2014, ca reprezentand suma datoriilor aditionate din anii 2004-2010, luand totodata in considerare si perioada 1990-1992, cand romania nici nu era membru al uniunii europene, dupa anumite anchete solicitate de BCE, respectiv FMI, cand numai presedentia senatului isi aloca (FAPT DOVEDIT), in numai 1 AN DE ZILE, o suma exorbitanta de 26 de mld eur, in contextul in care politica arunca, la modul cel mai concret, cu banii pe strazi? Aceste cifre nu reprezinta aproape nimic din ceea ce inseamna economia reala, pentru ca in economia reala omul de rand este muritor de foame, si imi este greu sa inteleg de unde provin aceste cifre, respectiv statistici, ele nefiind conforme cu nicio realitate existenta in romania astazi, unde economia este controlata si dirijata de stat, adica de PARTID, acolo unde nici macar banca nationala nu are un amestec direct, se pare, erijandu-se ca un instrument independent de guvernare si de gestiune a crizei; Pe scurt, ceea ce s-a putut constata in perioada 2014-2015 este ca, din punct de vedere economic, romania este dependenta de uniunea sovietica si statele satelite, de liga araba exportatoare de petrol, respectiv de lumea euroasiatica a partidelor comuniste chineze, din china si din lume; Romania este un stat arhaic si inapoiat, unde ministerele dezvoltarii nu au putut obtine, de la tarile europene, decat pomeni electorale si credite agricole, masini-tractoare, combinate de utilaje etc. Pe langa acestea, mai exista si presa propagandistica, adica formata din asa-zisele trusturi, adica niste fabrici de mobila, numai ca efectul in constiinta populatiei electorale si privitoare la televizor este vadit diferit; astazi, la PARTID, se voteaza zilnic televizorul, ca si cum aceasta ar face si de mancare. Nu inteleg ce specie de redusi mintal elaboreaza aceste cifre, statistici, cu un caracter atat de DOCT, ca si cum ar reprezenta macar UN REPER in economia reala, care, apropo este zero.

Lăsați un comentariu


Stiri

1,5 miliarde de lei – oferta finală a Guvernului primarilor, pentru primari. Negocierile vor fi reluate săptămâna viitoare

Vladimir Ionescu

Negocierile dintre ministrul de Finanțe și reprezentanții organizațiilor asociative ale primarilor s-au încheiat miercuri cu ieșirea nervoasă a edililor din marile orașe, după ce Eugen… Mai mult

Stiri

Operațiunea ”Pacient sub acoperire”: Colegiul Medicilor spune că e incitare la comiterea de infracțiuni

Vladimir Ionescu

Acțiunea “pacientul sub acoperire”, demarată de ministrul Sănătății, nu înseamnă decât o incitare la comiterea de infracțiuni, se arată într-un comunicat al Colegiului Medicilor din… Mai mult

Europa

Comisia Europeană extinde MCV printr-un set de măsuri la nivelul întregii Uniuni

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a decis miercuri o serie de măsuri menite să consolideze și statul de drept în Europa, – măsuri care se referă nu doar… Mai mult

Stiri

CSM despre posibilitatea diminuării pensiilor magistraților: Nu vom tolera sub nicio formă!

Vladimir Ionescu

Eliminarea pensiilor de serviciu ale magistraților sau orice altă formă de diminuare a acestora “contravine principiului independenței justiției”, în opinia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM),… Mai mult

Mobile sticky

Mircea Geoană va fi secretar general adjunct al NATO

Razvan Diaconu

NATO a anunțat miercuri că secretarul general Jens Stoltenberg a decis numirea lui Mircea Geoană în funcția de secretar general adjunct al organizației. Potrivit anunțului… Mai mult

Stiri

Finanțele modifică Legea prevenției – amendă minim 8.000 lei și suspendarea activității pentru lipsa casei de marcat electronice

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) propune, printr-un proiect de act normativ, eliminarea contravenției referitoare la nerespectarea de cãtre utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a termenelor… Mai mult

Europa

Înmatriculările de mașini noi în UE – cel mai mare declin al anului, în iunie

Adrian N Ionescu

În matriculările de mașini noi au scăzut în Uniunea Europeană cu 7,8% în iunie față de aceeași lună a anului trecut, până la puțin peste… Mai mult