duminică

3 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

29 iunie, 2015

burse greciaAcțiunile băncilor europene înregistrează luni declinuri semnificative, cele mai afectate fiind cele din Spania, Portugalia, Italia, Franța și Germania, după ce Atena a anunțat impunerea unor restricții asupra mișcărilor de capital și închiderea băncilor, transmit Bloomberg și Reuters – citate de agenția Agerpres.

Riscul ca turbulențele din Grecia să afecteze și băncile din statele aflate la periferia zonei euro au afectat încrederea investitorilor.

(Citiți și: Situația Greciei: Lecțiile și câteva explicații necesare”)

Luni dimineață, indicele bursier Stoxx Europe 600 înregistra un declin de 4,4%.


Acțiunile băncilor italiene UniCredit, Intesa Sanpaolo și Banca Popolare di Milano Scarl au pierdut peste 7%. La începutul tranzacţiilor, preţurile de deschidere ale acţiunilor băncilor italiene erau în declin cu 8%-10%. Ordinele de vânzare a acţiunilor italiene, în special în cazul companiilor din sectorul financiar, s-au acumulat încă înainte de deschiderea bursei. În primă fază, numărul acestor ordine a fost atât de mare încât sistemul informatic al bursei nu le-a putut procesa, situaţie care apare de obicei la apariţia unor informaţii care provoacă vânzarea unor titluri.

Acţiunile UniCredit şi Intesa Sanpaolo au intrat la tranzacţionare cu întârziere, dar au fost imediat suspendate.

Titlurile Santander și BBVA (Spania), ale BNP Paribas, Societe Generale (Franța) și Deutsche Bank (Germania) înregistrau un recul de peste 6%. Acțiunile Banco Comercial Portugues au scăzut cu 8,1%.

Principalele bănci austriece, Erste și Raiffeisen, înregistrau luni un declin de 6,1% și, respectiv, 14,1%.


Expunerea băncilor străine la Grecia este relativ modestă, după ce băncile — în special cele din Franța și Germania — și-au vândut subsidiarele elene în ultimii trei ani. Deși riscul contagiunii s-a atenuat față de criza datoriilor din 2009, când băncile străine aveau o expunere mai ridicată la Grecia, creditorii rămân vulnerabili la amenințarea ieșirii Greciei din zona euro (Grexit).

Şeful asociaţiei băncilor italiene, Antonio Patuelli, a respins duminică temerile de contagiune a băncilor italiene, afirmând că expunerea directă a instituţiilor financiare italiene la Grecia este de sub 1 miliard de euro.

„Pe termen scurt, vom vedea și o înrăutățire a încrederii pe piețe. Bondurile suverane, băncile din statele de la periferia zonei euro vor fi cele mai afectate de incertitudini”, a apreciat analistul Jacopo Ceccatelli, de la Marzotto SIM SpA, în Milano.

Bloomberg: Prudența excesivă a investitorilor scade leul românesc și bondurile bulgărești

Leul s-a depreciat în raport cu euro la 4,4931 unităţi, de la 4,4577 lei pentru un euro vineri, iar faţă de dolar a fost depăşit pragul de 4 lei, potrivit cursului oficial al BNR, după evenimentele din Grecia. Un dolar era cotat vineri la 3,9783 lei, transmite Bloomberg, citată de Mediafax.

Obligaţiuni ale Bulgariei în valoare de 1,49 miliarde de euro, cu scadenţă în 2024, au înregistrat cel mai amplu declin de la lansarea pe piaţă în 2014, în timp ce leul se îndreaptă spre cea mai mare scădere din acest an.

Monedele Poloniei, Ungariei şi Rusiei s-au depreciat cu cel puţin 1% în raport cu dolarul, iar indicii bursieri regionali sunt în scădere.

Alături de România, Bulgaria are cel mai mult de pierdut, între ţările est-europene, de pe urma unei posibile retrageri a Greciei din uniunea monetară.

Cele mai mari patru bănci din Grecia deţin aproximativ 12% din activele bancare româneşti, iar în Bulgaria 28%, potrivit datelor băncilor centrale.

„Încrederea este numele jocului în industria bancară. Dacă dispare, chiar şi o bancă solvabilă poate ajunge într-o situaţie dificilă. Proprietarii eleni vor avea o capacitate mai mică să ajute unităţile din Bulgaria”, a declarat Gabor Ambrus, analist la Royal Bank of Scotland în Londra.

Leva s-a depreciat luni cu 0,6%, la 1,7621 unităţi pentru un dolar, cursul fiind aproape neschimbat faţă de euro, în timp ce randamentul obligaţiunilor în euro cu scadenţă în 2024 a crescut cu 0,29 puncte procentuale, la 3,26%.

Obligaţiunile României de 1,5 miliarde de euro cu scadenţa în octombrie 2024 au consemnat cea mai mare scădere din ianuarie, randamentul urcând cu 0,23 puncte procentuale, la 3,02%. Exceptând Bulgaria, randamentul obligaţiunilor româneşti a înregistrat cea mai mare creştere între 21 de pieţe emergente analizate de Bloomberg.

***

Reprezentanții Greciei s-au retras la sfârșitul săptămânii trecute de la negocierile cu Eurogrup, care aveau menirea să găsească o soluție pentru evitarea default-ului, Atena având de făcut, marți, o plată de 1,54 de miliarde, pentru care e greu de crezut că va găsi bani.

Premierul Tsipras a anunțat, însă, organizarea unui referendum, pe 5 iulie, prin care grecii urmează să se pronunțe dacă acceptă sau nu planul de reforme și politici fiscale pe care creditorii îl cer Greciei în schimbul banilor.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Premierul elen Alexis Tsipras a anunțat duminică impunerea unor restricții asupra mișcărilor de capital, limitând extragerile zilnice de numerar la 60 de euro, în dorința de a evita colapsul sistemului financiar. Băncile și Bursa de la Atena vor fi închise până în 6 iulie. Sunt afectate și sucursalele băncilor străine din Grecia.

Într-un discurs televizat adresat națiunii, oficialul a afirmat că Banca Centrală a Greciei a recomandat închiderea băncilor și impunerea de restricții asupra mișcărilor de capital, după ce Banca Centrală Europeană a decis duminică să nu majoreze finanțarea de urgență (ELA) destinată băncilor grecești. Amenințarea intrării Greciei în incapacitate de plată a determinat populația să-și retragă masiv banii din conturi, astfel încât plafonul liniei de finanțare de urgență, situat în prezent la 89 miliarde de euro (99 miliarde de dolari), ar putea să nu fie suficient.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: