Grecia îi cere României banii înapoi: 1,3 mil. euro, asistență financiară de acum 20 de ani pentru dotarea unui spital

Guvernul elen cere de trei ani autorităților de la București returnarea a 1,330 de milioane de euro acordați în urmă cu 20 de ani, sub formă de asistență pentru dotarea cu echipamente medicale a ceea ce în urmă cu două decenii însemna aripa nouă a Spitalului de Urgență Florească.

Întrucât partea românească nu a finalizat nicio etapă pentru această achiziție, grecii au cerut restituirea sumei, explicând că România nu mai poate beneficia de programe de asistență după ce a aderat, în 2007, la Uniunea Europeană.

Ca variantă de achitare a datoriei, guvernul de la Atena a propus în 2018 acordarea de către România a unei donații pentru acordarea de asistență numeroșilor refugiați cazați de Grecia.

Consecventă în stilul său de a rezolva problemele, România se apropie abia acum de finalul acestui program eșuat – Guvernul aprobă în ședința de miercuri un Memorandum ce va permite demararea negocierilor pentru un nou acord cu grecii, acord ce va îi va pune capăt celui din 2001 și va stabili termenii de returnare a celor 1,33 milioane de euro.

Cronologia unei afaceri în ritm românesc:

21 decembrie 2001: s-a semnat la Atena Acordul pentru un Program de Cooperare şi Asistenţă Bilaterală între Guvernul Republicii Elene şi Guvernul României. Acordul stabilea acordarea unei asistenţe totale de 1.330.000 euro în vederea achiziţionării de echipament pentru aripa nouă a Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca. Fondurile au fost transferate de partea elenă în totalitate la sfârșitul anului 2001, într-un cont purtător de dobândă al Ministerului Sănătăţii la Banca Comercială Română (BCR).

2002 – 2009: S-au derula activități pentru realizarea unui studiu de fezabilitate în privința echipamentelor ce urmau a fi achiziționate. Au existat divergențe legate de modalitatea în care acest proiect urma să fie implementat, menționează Memorandumul aflat miercuri pe ordinea de zi a ședinței de Guvern. „Prin urmare, au fost înregistrate întârzieri semnificative în implementarea acordului”, se mai arată în documentul ce sugerează că mare parte din responsabilitate revine părții elene.

2009 – Ministerul Sănătăţii organizează licitația pentru echipamentele medicale. Memorandumul explică de ce nu s-a ajuns la semnarea contractului de achiziție, dar nu și argumentele grecilor: „Pentru semnarea contractelor de achizitie, Direcția Economică a Ministerului Sănătății din acea perioada a solicitat un acord al părții elene legat de aceste
achiziții deși conform Acordului semnat în 2001, nu exista nicio condiționalitate în acest sens. După lungi discuții și întâlniri între cele două părți, contractele de achiziție nu au mai fost semnate iar procedura a fost anulată întrucât partea elenă nu a emis un astfel de acord iar Direcția Economică a Ministerului Sănătății nu a avizat contractele de achizitii”.

2012 – 2017: România intră pe site-ul OECD și află că nu mai poate beneficia, din 2006, de programe de asistență financiară:

„La inițiativa părții elene s-au inițiat și derulat demersuri în vederea renegocierii acordului semnat în 2001 și găsirea unei soluții oportune pentru utilizarea acestor fonduri.

În anul 2017, în cadrul unei întâniri, partea elenă a comunicat că, începând cu anul 2007, de când România a devenit stat membru al UE, aceasta nu mai poate beneficia de programe de asistență financiară astfel că fondurile vor trebui returnate.

În urma consultarii website-ului ww.oecd.org, Romania nu se mai afla pe lista beneficiarilor eligibili începand cu 01.01.2006.”

2018: Grecii solicită returnarea banilor

Ministerul Sănătății a solicitat sprijinul Ministerului Afacerilor Externe pentru soluționarea acestei situații.

„Răspunsul Ministerului Afacerilor Externe din luna martie 2018 menționează că niciuna dintre etapele de implementare ale Acordului nu a fost îndeplinită timp de 17 ani astfel că la acest moment acest Acord este neexecutabil în forma actuală.

Pentru a fi utilizate aceste fonduri, este necesară modificarea Acordului numai cu indeplinirea a două condiții: să nu existe impedimente de ordin juridic și să existe voința din partea ambelor părți.

Poziția părţii elene în această chestiune este în sensul neeligibilitătii României în a utiliza fonduri cu titlu de asistență pentru dezvoltare aspect ce nu poate fi soluționat prin modificarea Acordului existent. Acest Acord a fost încheiat cu partea elenă în considerarea obligațiilor sale de stat membru al Comitetului pentru Asistența Dezvoltării al OCDE.

Pe lângă acest aspect, Ministerul Afacerilor Externe prin adresa nr. H2-2/2012/7.03.2018 constată lipsa voinței politice a părtii elene de a renegocia Acordul precum și solicitarea acesteia de a i se returna fondurile alocate Romaniei, eventual sub forma unei donații pentru acordarea de asistență pentru refugiați.

Ministerul Afacerilor Externe considera că ”o conduită de bună credință presupune încetarea acordului prin voința parților, cu consecința returnării sumei primite de la statul grec”.”

2018: Ministerul Sănătății renunță la cadoul grecilor

„Având în vedere aceste aspecte, în 25.10.2018, Ministerul Sănătății a luat decizia de a renunța la această finanțare. Decizia a fost comunicată Ministerului Afacerilor Externe care a informat partea elenă în cadrul consultărilor bilaterale pe teme economice ce a avut loc la Atena în 27 noiembrie 2018.”

Februarie 2022: Guvernul aprobă începerea negocierilor pentru Acordul de returnare a ajutorului

„În urma corespondenței cu Ambasada Republicii Elene la București, s-a constatat că acordul în vigoare nu are astfel de prevederi și, prin urmare, este necesară demararea de negocieri pentru semnarea unui acord pentru returnarea acestor fonduri.”

Astfel încât, pe 23 februarie, la guvern ajunge pentru aprobare Memorandumul prin care ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, solicită aprobarea derulării negocierilor cu partea elenă și agreerea textului acordului ce va trebui ulterior, și el, aprobat de Guvern.