KPMG revine cu un update pe România la raportul Global Economic Outlook lansat în aprilie, raport bazat pe analizele experților efectuate de economiști din întreaga rețea a firmelor membre.
Raportul KPMG ia în considerare trei scenarii alternative, în funcție de evoluția efectelor războiului din Ucraina.
Indiferent de scenariu, raportul atrage atenția că România, în special, se confrunta cu o nevoie presantă de ajustare a dezechilibrelor sale macroeconomice.
România se afla sub procedura UE de deficit bugetar excesiv încă de la începutul anului 2020, procedură suspendată pe perioada pandemiei. UE va reveni însă la regulile financiare care vizează deficitul din 2023.
Cele 3 scenarii alternative
Având în vedere că situația regională rămâne extrem de incertă din cauza războiului, raportul KPMG ia în considerare trei scenarii alternative.
În scenariul de bază, prețurile petrolului la nivel mondial sunt proiectate a fi cu 30 de dolari mai mari decât traiectoria lor înainte de escaladarea crizei, iar prețurile la gaze cu 50% mai mari în Europa. Se preconizează că prețurile la alimente la nivel mondial vor crește cu 5%.
Scenariul alternativ pesimist ia în considerare o creştere a prețurilor la petrol mai mare cu 40 de dolari şi a preţului la gaze de 100% pentru Europa și de 50% pentru restul lumii. De asemenea, presupune o creștere de 10% a prețurilor la alimente la nivel mondial.
Ambele scenarii au ipoteza de creștere cu 23% a prețului mediu al metalelor și o creștere cu 4% a costului inputurilor agricole. Ele includ, de asemenea, prime de risc de investiții mai mari și cheltuieli guvernamentale suplimentare în Europa.
În final, scenariul optimist este bazat pe o ipoteză în care conflictul este soluţionat mai rapid decât se anticipase, prețurile revenind la nivelurile de la începutul lunii februarie, odată cu restabilirea fluxurilor de producție și a celor comerciale. Simulările arată că, în acest scenariu, creșterea PIB-ului global ar putea varia între 3,3%-4% în acest an și între 2,5%-3,2% în 2023.
România – nevoie presantă de ajustare a dezechilibrelor macroeconomice
Datorită proximităţii regionale și a legăturilor sale comerciale atât cu Rusia, cât și cu Ucraina, Europa Centrală și de Est a fost în centrul atenției încă de la începutul conflictului.
România, în special, se confrunta cu o nevoie presantă de ajustare a dezechilibrelor sale macroeconomice încă înainte de declanşarea ostilităţilor. România se afla sub procedura UE de deficit bugetar excesiv încă de la începutul anului 2020 – chiar dacă aceasta este în prezent suspendată din cauza pandemiei.
Eforturile de a reduce deficitul bugetar structural relativ mare în anii următori ar putea avea un efect negativ indirect asupra creșterii economice. În plus, adâncirea constantă a deficitului de cont curent – situat la -7,1% din PIB în 2021, al doilea ca mărime din UE – ar necesita o corecţie treptată și mai degrabă imediată, pentru a evita creșterea suplimentară a costurilor de finanțare a acestuia.
Este probabil ca inflația importată, aflată în creştere, să continue să pună presiune pe ratele dobânzilor nominale, erodând puterea de cumpărare a consumatorilor, limitând creșterea economică pe termen scurt. Cu toate acestea, prin susţinerea unor politici adecvate, menite să încurajeze investițiile şi să stimuleze creșterea pe termen lung, România ar putea trece mai uşor peste această criză.
Absorbția completă a fondurilor disponibile prin Fondul de redresare și reziliență al UE ar contribui în mare măsură la îmbunătățirea perspectivelor de creştere economică.
Contextul actual
În contextul actual, în care activitatea de prognoza economică a devenit mai dificilă, raportul își propune să ofere nişte repere care sa ajute companiile, guvernele și persoanele fizice în luarea deciziilor pentru a naviga acest mediu incert.
În timp ce economia globală se afla pe calea redresării după pandemia de COVID-19, un alt șoc sistemic s-a făcut resimţit la nivel mondial. Invazia Ucrainei de către Rusia a marcat o schimbare tectonică în zona riscului geopolitic. Dincolo de efectul declanșării unei crize umanitare profunde în Europa de Est, impactul economic al conflictului – și sancțiunile asociate acestuia – vor fi resimțite în întreaga lume, încetinind creșterea economică şi contribuind la creşterea presiunilor inflaționiste, aflate deja pe o pantă ascendentă.
Efectele războiului
Deşi Rusia și Ucraina au împreună o pondere relativ scăzută în economia mondială, ele au o contribuţie ridicată în exporturile globale de energie. Dependența multor țări europene de petrolul și gazul rusesc a declanşat o dezbatere politică cu privire la modul în care aceasta poate fi redusă complet, cât mai rapid posibil.
Ambele țări sunt furnizoare majore de metale, produse intermediare, produse alimentare de bază și mărfuri agricole. Furnizarea acestora din urmă, în special, este de aşteptat sa fie serios afectată din moment ce Rusia și Ucraina, împreună, reprezintă 29% din exporturile globale de grâu. Ucraina, singură, furnizează 13% din exporturile globale de porumb, precum și o mare parte din alte produse alimentare de bază, cum ar fi semințele de floarea soarelui.
Pe lângă scăderea anticipată a ofertei, creşterea prețurilor la îngrășăminte precum și costurile de transport mai mari – cauzate de modificarea rutelor de transport pentru mărfurile agricole – vor exercita o presiune şi mai ridicată asupra prețurilor globale la alimente. Socul aprovizionării cu alimente va fi resimțit mai accentuat în țările care au o dependență ridicată de importul produselor agricole.
Majorarea prețurilor la alimente, energie și metale, împreună cu întârzierile cauzate de întreruperile continue pe lanțurile de aprovizionare, vor avea un impact asupra cererii, prin creșterea costurilor cu nivelul de trai ale consumatorilor, precum și asupra ofertei, producția industrială din Europa fiind cu precădere expusă.
Factorii de care depind perspectivele economice
Perspectivele economice pentru următorii doi ani vor depinde de mai mulți factori. În mod evident, conflictul dintre Rusia și Ucraina va juca un rol major, având implicații atât la nivelul comerţului de bunuri şi servicii căt și asupra prețurilor mărfurilor, dincolo de orizontul pe termen scurt, în special în Europa.
Insă, în viitorul apropiat, direcţia politicilor monetare și fiscale, în special în economiile avansate, va juca, de asemenea, un rol în conturarea traiectoriei creșterii economice. Gestionarea compromisurilor în elaborarea politicilor economice va fi dificilă.
Perspectiva unor rate nominale mai mari ale dobânzilor, necesare pentru a combate inflaţia, și urgența consolidării fiscale vor duce la o decelerare suplimentară a activităţii economice.
O potențială încetinire a creșterii economiei chineze, parțial generată de politica zero-Covid a țării, ar putea avea, de asemenea, implicații globale privind cererea și oferta.
Mesajele Country Managing Partner KPMG România
După cum comentează Ramona Jurubiță, Country Managing Partner la KPMG în România: „Deși situația rămâne dificilă, România are mai multe avantaje. În primul rând, suntem membri NATO, fapt care conferă o garanție de securitate. Mai mult, evoluția situației militare de la începutul invaziei a redus considerabil, deocamdată, preocupările inițiale cu privire la o posibilă extindere a conflictului în zone dincolo de Ucraina. De asemenea, apartenența României la UE este un semnal de stabilitate pentru investitori, oferind totodată toate beneficiile pieței unice.”
După cum conchide Ramona Jurubiță: „Guvernul și comunitatea de afaceri trebuie să prezinte un mesaj clar că România nu este doar un loc sigur pentru investiții, ci oferă și multe oportunități, în ciuda provocărilor actuale. În același timp, autoritățile pot stimula în continuare creșterea economică prin politici favorabile investitiilor, cum ar fi sprijinul în sectoare cheie ca şi sănătatea şi educația, precum și prin absorbţia completă a fondurilor disponibile ale UE, în special cele alocate pentru dezvoltarea infrastructurii țării.”
Urmărește-ne pe Google News
