Forța economiilor europene după PIB în euro – România, pe locul 13. Cum a afectat pandemia statele UE

Economia României figurează pe locul 13 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor publicate de Eurostat pentru anul 2020 privitor la PIB… Mai mult›
07.04.2021
Revoluția fiscală propusă de SUA privind impozitul minim global pe profiturile corporațiilor găsește susținere la FMI

Propunerea SUA pentru introducerea la nivel global a unui impozit minim pe profitul companiilor a găsit susținere la Fondul Monetar Internațional (FMI). Măsura este menită… Mai mult›
07.04.2021
Cum a modificat criza bugetul familial: studiu de caz – T4 din 2020

Veniturile totale unei gospodării în T4 2020 au ajuns la 4.999 lei (+7,7% față de aceeași perioadă din anul precedent), potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult›
06.04.2021
3 luni de la debutul campaniilor de vaccinare: Țintele ratate de UE pe Trimestrul I

La trei luni de la debutul campaniilor de vaccinare împotriva coronavirus, doar cinci, respectiv 4, state membre au îndeplinit obiectivele de etapă al Comisiei Europene:… Mai mult›
06.04.2021
Germania și Franța cer dezescaladare imediată a tensiunilor Rusia – Ucraina
de Iulian Soare , 4.4.2021
Germania şi Franţa au lansat sâmbătă un apel la “reţinere” şi “dezescaladare imediată” între Rusia și Ucraina, declarându-se “preocupate de numărul tot mai mare de încălcări ale încetării focului”, anunță Agerpres, care citează AFP.
Reafirmându-şi “sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”, diplomaţiile celor două ţări s-au arătat “preocupate de numărul tot mai mare de încălcări ale încetării focului, în contextul în care situaţia din estul Ucrainei s-a stabilizat din iulie 2020”, potrivit unui comunicat comun.
Diplomaţiile celor două ţări au solicitat, de asemenea, în comunicat “încetarea restricţiilor privind libertatea de circulaţie” a Misiunii speciale de observare a OSCE în Ucraina (MSOU) însărcinată cu supravegherea eforturilor de reducere a tensiunilor.
Franţa şi Germania sunt părţi la aşa-numitului format de negociere “Normandia” cu Rusia şi Ucraina şi au participat la negocierea acordurilor de pace de la Minsk încheiate în februarie 2015.
SUA reafirmă sprijinul pentru Ucraina
O analiză publicată la începutul lunii aprilie de către The Jamestown Foundation arată însă că acțiunile Germaniei și Franței slăbesc poziția Ucrainei în condițiile în care aceste două state occodentale discută cu Rusia situația internă a Ucrainei fără ca reprezentanți ai Kievului să fie prezenți la discuții. Un ultim exemplu: videoconferința Macron – Merkel – Putin organizată pe 30 martie.
În ultimele zile, responsabili ucraineni şi americani şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la sosirea a mii de soldaţi şi echipamente ruseşti la frontiera ruso-ucraineană.
Preşedintele american, Joe Biden, a promis Kievului un sprijin “neclintit” în faţa “agresiunii Rusiei” concretizată prin sprijinul militar acordat separatiştilor din Regiunea Dombas.
(Citiți și: ”Ucraina anunţă că va avea ajutorul SUA în cazul unui nou conflict cu Rusia”)
Potrivit Reuters, forțele armate ale Ucrainei au anunțat sâmbătă că ”în câteva luni” vor fi organizate exerciții militare comune cu NATO, situație care ar ridica suplimentar tensiunile în relația cu Moscova.
Și NATO a exprimat, vineri, îngrijorare în legătură cu o serioasă consolidare militară a Rusiei la granița cu Ucraina.
Armata rusă a anunţat, tot vineri, manevre militare destinate să simuleze apărarea împotriva unui atac cu drone într-o regiune din apropierea Ucrainei.
După un armistiţiu cu o durată record în a doua jumătate a anului 2020 în estul Ucrainei, ciocnirile s-au înmulţit din ianuarie între separatişti şi forţele ucrainene, fiecare parte respingând responsabilitatea pentru acestea. În trei luni, 20 de soldaţi ucraineni au fost ucişi, faţă de 50 de anul trecut.
Războiul din estul Ucrainei, care a luat făcut peste 13.000 de morţi, a început în 2014 după o revoluţie pro-occidentală la Kiev care a fost urmată de anexarea Peninsulei Crimeea la Rusia.