Bundestagul (camera inferioară a parlamentului german) a adoptat joi, cu un singur vot împotrivă și o abținere, o rezoluție simbolică prin care se recunoaște genocidul împotriva armenilor comis de Imperiul Otoman în 1915.
Evenimentul a suscită, de mai bine de un secol, controverse între Turcia și aliații săi, una dintre mizele diplomatice ale Turciei fiind în tot acest timp fiind descurajarea recunoașterii masacrului drept genocid. Subiectul este unul din cele mai sensibile puncte în relația Ankarei cu diplomațiile occidentale. Însuși numărul victimelor a fost întotdeauna pus în discuție.
Masacrul a început pe 24 aprilie 1915, când 250 de intelectuali armeni au fost arestați de autoritățile otomane și apoi executați în capitala Turciei, Constantinopol, acum Istanbul.
Documentul adoptat joi de Bundestag, de cinci pagini, este de așteptat să ducă la o răcire a relațiilor dintre Turcia și Germania și să pună în pericol Acordul dintre Bruxelles și Ankara privind imigranții, acord al cărui principal susținător este cancelarul Angela Merkel.
Proiectul de rezoluţie a fost prezentat în comun de partidele membre ale coaliţiei aflate la putere (conservatorii CDU-CSU şi social-democraţii SPD), şi de grupul Verzilor (din opoziţie) și vorbește și despre responsabilitatea germană în “deplasarea şi nimicirea planificată a peste un milion de armeni”.
“Imperiul german poartă o parte a responsabilităţii în aceste evenimente” din 1915, se spune în documentul Bundestagului, deoarece “Reichul german, în calitate de principal aliat militar al Imperiului Otoman şi în pofida informaţiilor explicite din partea diplomaţilor şi a misionarilor germani referitoare la deplasarea şi exterminarea organizată a armenilor, nu a întreprins nimic pentru a opri această crimă împotriva umanităţii”.
În timpul votului au fost prezenți în Bundestag oficiali de la ambasadele Turciei și Armeniei, iar în mai multe locuir din lume, grupuri de armeni au sărbătorit rezoluția adoptată joi.
Turcia și-a retras ambasadorul în Germania, adjunctul premierul califică votul din Bundestag drept „o greșeală istorică”
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, aflat într-o vizită în Kenia, a reacționat și el rapid, declarând că rezoluția va avea un impact serios asupra relației cu Germania.
Premierul a acuzat lobby-ul armean ca fiind responsabil de adoptarea rezoluției, iar adjunctul acestuia a calificat gestul Bundestagului drept o “greșeală istorică”.
Fostul premier, Ahmet Davutoglu, a intervenit de mai multe ori pe lângă Angela Merkel pentru a stopa rezoluția și chiar ar fi insinuat că Acordul pentru preluarea imigranților ilegali din Europa depinde de acest lucru.
De asemenea, în Germania, puternica comunitate turcă a manifestat de mai multe ori, cerând polticienilor să renunțe la rezoluția ce recunoaște genocidul armean.
Angela Merkel a lipsit de la vot, dar a declarat că relația dintre Berlin și Ankara este puternică.
Bundestagul ar fi trebuit să voteze rezoluția anul trecut, la comemorarea a 100 de ani de la genocid, însă cancelarul le-a cerut aliaților să amâne momentul, din cauza temerilor că negocierile cu Ankara pentru semnarea Acordului de preluare a imigranților ar fi putut eșua.
Planul încheiat de Ankara cu Bruxelles prevede ca pentru fiecare refugiat sirian retrimis din Grecia în Turcia, un altul va fi ‘reinstalat’ într-o țară din UE, în limita a 72.000 de locuri. În contrapartidă, UE a acceptat să relanseze discuțiile privind aderarea Turciei și să accelereze procesul de liberalizare a vizelor, însă ambele depind de capacitatea Turciei de a îndeplini criteriile impuse de UE.
Preluările au început în luna aprilie a acestui an.