Aflat în primul turneu în străinătate de la preluarea mandatului, premierul chinez Li Keqiang și-a consolidat relația cu prima economie europeană, iar în schimb Germania s-a oferit să medieze pentru rezolvarea conflictului comercial între China și Europa.
Disputa dintre Bruxelles și Beijing a apărut după ce Comisia Europeană a propus recent statelor membre UE să aprobe la 5 iunie introducerea unei taxe provizorii de aproximativ 47% asupra panourilor solare importate din China, pentru a proteja firmele europene din domeniu care sunt amenințate cu dispariția și denunță o concurență neloială a producătorilor chinezi. Comisia urmând să se pronunțe asupra unor eventuale sancțiuni definitive în decembrie.
De asemenea, Bruxellesul a decis lansarea unei anchete antidumping privind echipamentele de telecomunicații din China. În replică, Beijingul a anunțat o anchetă antidumping asupra „tuburilor fără sudură” importate în special din UE.
Aflată sub presiunea industriei germane, care ar urma să fie puternic afectată de o dispută comercială între Uniunea Europeană și China, cancelarul Angela Merkel a dat asigurări că Berlinul „va face totul pentru a găsi o soluţie şi a nu cădea într-un fel de confruntare care să se finalizeze în cele din urmă cu introducerea de taxe vamale reciproce„.
„Respingem acest lucru. Îmi voi lua angajamentul în calitate de şefă a guvernului german pentru ca la nivel european să ne implicăm cât mai curând posibil în discuţii intense cu partea chineză„, a afirmat cancelarul Merkel, într-o conferință de presă comună cu premierul Li Keqiang . Ea a subliniat că Germania va face tot posibilul pentru a clarifica situația cât mai curând posibil, exprimându-și speranța că disputa între Beijing și Bruxelles va fi rezolvată în următoarele șase luni.
La rândul său, premierul chinez a criticat decizia Uniunii Europene și a atras atenția că o asemenea măsură „nu doar va pune în pericol locuri de muncă în China, ci va ameninţa dezvoltarea acestei ramuri în Europa şi va dăuna interesului companiilor şi consumatorilor europeni„.
Introducerea unei taxe asupra panourilor solare de producţie chineză „va trimite un semnal negativ, semnalul că protecţionismul a revenit„, a mai afirmat premierul Li Keqiang.
Europenii, nemulțumiți de facilitățile oferite de guvernul chinez
Comerțul biltaral între UE și China a atins 546 miliarde dolari în 2012, dar deficitul comercial el Europei cu Beijingul a crescut simțitor, depășind 122 miliarde. Disputa comercială privind panourile solare și echipamentele de telecomunicații va fi abordată luni la Bruxelles de oficiali europeni și chinezi, iar discuțiile vor viza, totodată, comerțul și investițiile.
Europenii și-au manifestat, de asemenea, nemulțumirile privind mai multe industrii din China, de la energie verde la producţia de anvelope. Potrivit plângerilor, companiile chineze beneficiază de un sprijin nepotrivit din partea Guvernului de la Beijing, constând în acces ieftin la împrumuturi, energie şi terenuri. Producătorii chinezi de panouri solare se confruntă cu dificultăţi financiare după ce stimulentele guvernamentale au determinat sute de producători să intre pe piaţă, scăzând preţurile.
În cazul echipamentelor de telecomunicații, CE a precizat săptămâna trecută că, dacă negocierile cu Beijingul eşuează, va deschide o investigaţie pentru a vedea dacă producătorii chinezi au beneficiat de un sprijin nepotrivit din partea guvernului. Decizia ar putea determina creşterea tarifelor de import.
17 acorduri semnate de China cu Berlinul
Pe lângă sprijinul obținut de la cancelarul Angela Merkel în disputa comercială cu UE, vizita premierului chinez în Germania a trezit în special atenția companiilor germane. Premierul Li a venit la Berlin cu o amplă delegație de oameni de afaceri, iar China a semnat 17 acorduri bilaterale atât cu guvernul, cât și companiile germane care acoperă relațiile culturale dintre cele două țări, dar și investiții și contracte de afaceri între cele mai importante companii de la Beijing și Berlin.
Vizita premierului chinez în Germania, singura ţară din cele 27 ale UE inclusă în turneul liderului de la Beijing, confirmă atenția acordată de China relaţiei sale speciale cu prima economie a Europei. Germania este de departe cel mai important partener comercial al Chinei, piaţa chineză fiind esenţială pentru industria germană auto şi de echipamente. Schimburile dintre cele două ţări au ajuns în 2012 la 144 miliarde de euro, conform cifrelor oficiale germane.
Anul trecut, în doar şapte luni, cancelarul german Angela Merkel a fost de două ori în China, iar la cea de-a doua vizită a fost însoţită de patroni unor companii cu greutate, cum ar fi Airbus, care a semnat un contract de 3,5 miliarde de dolari pentru 50 de aparate de zbor.
Premierul chinez, care a preluat mandatul în luna martie, a sosit în Germania pentru o vizită de trei zile, după ce săptămâna trecută s-a aflat în Elveţia, unde a semnat un memorandum asupra unui acord de liber schimb. Acordul cu Berna este primul încheiat de China cu una dintre primele 20 de economii mondiale, iar Elveţia speră ca acesta să fie semnat oficial în luna iulie.
Podul către Europa trece prin Belarus: Chinezii construiesc un oraș industrial
Pentru a-și consolida prezența în Europa, China nu este interesată doar de investiții directe în statele membre UE, ci și de țările apropiate. Potrivit Bloomberg, China va construi în apropierea capitalei belaruse Minsk un oraş industrial, cu o suprafaţă de peste 100 de kilometri pătraţi şi suficiente locuinţe pentru 155.000 de persoane, cu scopul de a crea o punte de export către UE şi Rusia pentru companiile chineze.
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a alocat suprafaţa necesară, situată în jurul aeroporului internaţional de la Minsk, potrivit unor oficiali belaruși şi chinezi, citaţi de Bloomberg. Parcul industrial gigant va fi situat pe traseul autostrăzii care face legătura între Moscova şi Berlin via Belarus şi Polonia.
China va dobândi astfel acces la un centru de producţie situat la 270 de kilometri de Polonia şi Lituania, state membre UE, în timp ce comerţul cu Rusia şi Kazahstan este scutit de taxe datorită uniunii vamale a celor două ţări cu Belarus. Totodată, producătorii chinezi vor avea aces la o forţă de muncă bine educată, însă la costuri reduse. Salariul mediu din Belarus este de 560 de dolari pe lună, jumătate faţă de nivelul din Polonia.
China, care a încheiat în 2009 cu Belarus un acord de schimb de monedă de 3 miliarde de dolari pentru a întări comerţul dintre cele două ţări, va finanţa oraşul industrial cu împrumuturi cu dobândă scăzută, atât timp cât jumătate din investiţie va fi cheltuită pe materiale, tehnologie şi angajaţi chinezi, potrivit lui Kirill Koroteev, fostul ministru belarus al economiei, care a fost numit de președintele Aleksandr Lukaşenko responsabil de partea belarusă a proiectului.
Nu numai companiile chineze vor fi eligibile pentru reducerile de taxe oferite operatorilor din viitorul parc industrial. Orice firmă care se angajează la investiţii de cel puţin 5 milioane de dolari şi lucreză într-o „sferă avansată”, precum biomedicina sau electronicele, va fi scutită de taxe pe profit şi proprietate timp de 10 ani, iar în următorii 10 va plăti jumătate din impozitele cuvenite.
China încearcă de mai mulţi ani să stabilească un centru de producţie în UE. Discuţiile cu Bulgaria pentru un parc industrial similar celui care va fi construit în Belarus, dar mult mai mic, începute în 2010, au îngheţat după schimbări la conducerea ambelor ţări. Fostul premier chinez Wen Jiabao a participat în luna aprilie a anului trecut, la Varşovia, la o întâlnire cu mai mulţi lideri din Europa Centrală şi de Est, cărora le-a prezentat un program cu 12 măsuri pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu China. Unul dintre puncte viza construirea unui parc industrial chinez în fiecare ţară, potrivit unui oficial bulgar citat de Bloomberg.
