Gazprom a reluat pomparea gazelor prin conducta Nord Stream 1, acum principala cale prin care gazele rusești ajung în Europa, prin Germania și Marea Baltică. Prețurile scad, dar este doar o detensionare de moment a pieței. Europa fusese cuprinsă de teama că Rusia va opri definitiv gazele, chiar și la sfârșitul celor 10 zile de revizie programată a gazoductului.
Prețurile pe piața europeană au început dimineața de joi cu o scădere de 6,5%. Scăderea era de 4,3% la prânz. Criza gazelor va continua, totuși. Variația volumului livrărilor de gaze va fi folosită de Kremlin ca instrument de manipulare a piețelor, prin creșterea volatilității, potrivit experților citați de Bloomberg și CNBC și BBC.
Cel puțin deocamdată, volumele de gaze sunt comparabile cu cele (insuficiente) de dinaintea opririi Nord Stream 1 pentru revizie, acum 10 zile. Rezervările de capacitate de transport acoperă circa 40% din aceasta. Gazprom are deocamdată programate livrări de 30% din capacitate.
Capacitatea totală a Nord Stream 1 este de 55 de miliarde metri cubi anual, de peste 5 ori consumul obișnuit al României – de exemplu.
Piața se pregătește pentru continuarea crizei
Puțini operatori de pe piața europeană a gazelor se așteaptă la altceva decât la continuarea crizei, fie și numai dacă au în vedere condiția pusă, la un moment dat, de Gazprom, de reluare a fluxurilor de gaze numai după ce îi va fi fost livrată o turbină reparată în Canada.
Turbina a fost livrată, dar s-a aflat că de ea era nevoie abia în septembrie.
(Citește și: „Gazprom invocă forța majoră în livrările de gaze către Europa”)
Reluarea livrărilor, dar la volume limitate „este în favoarea Rusiei. (…) Permite Kremlinului să folosească gazoductul ca un instrument de creștere a volatilității (mari variații de preț pe piața gazelor) și de marcare a unor profituri imense din scumpirea energiei”, a comentat Tim Partridge, șeful departamentului de tranzacții energetice al DB Group Europe, citat de Bloomberg.
„Este încă o mare incertitudine despre cum vor varia fluxurile în săptămânile și lunile următoare. (…) Așa că piața va include în preț o primă de risc destul de mare”, spune expertul Warren Patterson, de la ING Groep.
„Ceea ce știm este că Putin nu are nici o intenție de a ajuta Europa cu livrări fără probleme, ca să treacă de iarna cu bine. El vrea o criză energetică în Europa și asta (livrările de gaze) îl pune în avantaj, spune Timothy Ash, economist la firma de administrare a investițiilor BlueBay Asset Management, citat de CNBC.
Puțină lume în Berlin sau în orice altă capitală europeană are încredere că Vladimir Putin va furniza energia de care depinde atât de mult Europa și Germania, în special – spune corespondentul BBC din Berlin.
Unitatea Uniunii Europene este pusă din nou la încercare
„Rusia ne șantajează, Rusia folosește energia ca armă. (…) Dacă ne uităm în retrospectivă, cu luni înainte de izbucnirea războiului, Rusia a menținut în mod intenționat aprovizionarea cu gaze cât mai scăzută posibil… prin urmare, a redus oferta, a înăsprit piața și a mărit prețurile”, declarase miercuri președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Declarația a fost dată cu ocazia prezentării planului Comisiei propus țărilor membre pentru a rezista unei ierni în condiții grele de livrări reduse de gaze, sau chiar de stopare a acestora.
(Citiți și: „Raționalizarea gazului în UE: reducerea voluntară, reducerea obligatorie. Planul Comisiei”)
Planul constă, pe termen scurt, în reduceri voluntare de consum, care se vor transforma în măsuri obligatorii dacă va fi necesară instituirea stării de alertă.
De asemenea, se vor folosi resursele de energie regenerabile, dar și – temporar, cărbunele și energia nucleară, dacă regenerabilele nu vor fi suficiente. Vladimir Putin nu a ezitat să ironizeze utilizarea regenerabilelor („le-au vrut, să le folosească acum”), chiar și atunci când a afirmat seriozitatea Rusiei ca furnizor de gaze.
Planul de măsuri european este, însă, deja contestat de unii membri, Spania anunțându-și deja opoziția, dar numai privind raționalizarea consumului și nu referitor la măsurile de solidaritate intra-europeană.
Reducerea consumului ar urma să fie de 15% față de consumul mediu din anii 2016 – 2021, începând din august și până în martie. Reprezentanții țărilor membre la Bruxelles urmează să discute propunerea vineri, urmând ca, miniștrii Energiei să voteze pe 26 iulie.
Pentru că va fi invocată situația de urgență, propunerea poate fi aprobată cu doar cu majoritate pentru aprobare și nu cu unanimitate.
***
