Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene (foto stânga) și comisarul pentru energie Kadri Simson (foto dreapta) merg luni la Baku ca să semneze un acord cu autoritățile azere privind importul de gaze din Azerbaidjan, în cadrul campaniei de a reduce dependența de energia rusă.
Gazele ar urma să ajungă în Uniunea Europeană, dar și în Balcanii de vest prin gazoductul trans-anatolian TANAP, și prin cel trans-adriatic TAP. Punerea în funcțiune a interconectorului de gaze dintre Grecia și Bulgaria (IGB), face posibil și accesul României la gazele azere.
„Pe fondul utilizării continue de către Rusia a surselor sale de energie ca o armă, diversificarea importurilor noastre de energie este o prioritate pentru UE. (…) „Președintele von der Leyen și comisarul (energie) Kadri Simson se vor afla mâine în Azerbaidjan pentru a consolida și mai mult cooperarea” – se spune pe contul de Twitter al Executivului European, citat de Reuters.
Încurajarea investițiilor în extinderea rețelei pentru creșterea livrărilor spre Europa, ca și precizarea că pe acestea se vor putea transporta gaze cu conținut scăzut de carbon (altfel spus, hidrogen) sunt, de asemenea, prevederi ale proiectului de memorandum văzut de Reuters.
Se va examina și dezvoltarea interconectării de electricitate și a tranzacțiilor cu hidrogen.
Competiție strânsă pentru gazele azere
Volumul de gaze azere livrate Uniunii Europene ar putea ajunge la 20 de miliarde de metri cubi până în 2027, potrivit proiectului de memorandum care urmează să fie semnat luni.
Ministrul azer al Energiei, Parviz Shahbazov, deja anunțase la începutul lunii iunie că țara sa va exporta, în total, încă 16 miliarde de metri cubi de gaze până la sfârșitul anului, față de cele 6,8 miliarde mc deja exportate. Eporturile totale numai spre Europa urmau să ajungă la 10 miliarde mc în 2022.
O lună mai târziu avea loc inaugurarea interconectorului IGB dintre Grecia și Bulgaria.
Nu este clar, însă, de pe ce poziție va intra Comisia Europeană în competiția pentru gazele azere, deschisă deja de unele țări membre ale UE. Altfel spus, dacă va cumpăra gaze în numele țărilor membre sau dacă asigură doar terenul politic pentru achizițiile acestora.
Gazele azere ajung deja în Grecia, ca și în Italia, prin TAP, și deja Bulgaria, România, Serbia și Ungaria au angajat discuții cu autoritățile azere pentru importul de gaze.
Între timp, planează încă incertitudinea dacă Rusia își va relua livrările prin Nord Stream 1, condiționate de livrarea unei turbine reparate în Canada.
Ambasadorul care reprezintă Rusia la organismele internaționale din Viena, Mihail Ulianov a ținut să spună că țara sa „nu a refuzat niciodată să continue livrările de gaze spre Europa și respectă integral obligațiunile contractuale”.
Totuși, țările europene se tem de deciziile Gazprom, care nu a exitat să oprească livrările spre Bulgaria, Finlanda, Polonia și Țările de Jos, pentru că nu au plăptit gazele în ruble, așa cum au stabilit rusșii, unilateral.
***
