Gafă? Statul îi anunță pe investitori, prin Planul fiscal, la ce dobânzi și la ce curs al Euro se așteaptă

Guvernul anticipează o creștere semnificativă a costurilor de finanțare ale României – dobânzile vor crește și se vor menține la niveluri ridicate, datoria publică va depăși 60% din PIB, iar cursul se va deteriora semnificativ până în 2031.
Publicarea proiecțiilor statului legate de nivelul dobânzilor și al cursului de schimb reprezintă o gafă de proporții, avertizează experții, deoarece acestea pot influența piețele și deciziile investitorilor.

Aceste proiecții sugerează că o corecție a deficitului bugetar pe o perioadă atât de lungă, de șapte ani, ar putea fi nesustenabilă (costuri prea mari, ce nu pot fi absorbite).

Rata dobânzii pe termen lung – un indicator folosit pentru evaluarea costurilor de finanțare ale statului – ar urma să urce la 6,9% în 2025, de la 6,6% în 2024 și să se mențină la acest nivel până în 2031, reiese din proiecțiile incluse în Planul Fiscal-Structural pe Termen Mediu (PFSTM), întocmit de guvern (v. tbelul de mai jos). Documentul prevede reducerea deficitului de la 7,9% din PIB în 2024 la 2,5% din PIB în 2031.

La fel de îngrijorător, amânarea corecției deficitului pe o perioadă atât de lungă va duce la creșterea datoriei publice a României cu 10 puncte procentuale din PIB, la peste 60% din PIB.

Nivelul este îngrijorător în contextul în care și la ora actuală statul are dificultăți în găsirea unor finanțatori care să absoarbă necesarul de finanțare. În fiecare an, o parte din împrumuturile ce formează datoria publică a României ajung la scadență și trebuie rostogolite, înlocuite cu noi împrumuturi. La acestea se adaugă împrumuturile pe care statul trebuie să le fac anula pentru a finanța deficitul bugetar (diferența dintre veniturile și cheltuielile publice).

În acest an, necesarul de finanțare al României este estimat la 217 miliarde de lei, un nivel record. Cum expunerea băncilor locale pe titluri de stat este cea mai mare din UE și în bilanțurile acestora nu mai există spațiu, Guvernul a apelat în ultimii ani tot mai mult la investitori străini. În acest an, totalul împrumutat de pe piețele externe a urcat la peste 16 miliarde de euro și Ministerul Finanțelor mai plănuiește o emisiune de euroobligațiuni până la sfârșitul lui 2024.

Creșterea datoriei externe poate ridica probleme, în special în momente de criză când investitorii tind să-și lichideze expunerile pe state mai puțin dezvoltate și să-și mute banii în țările dezvoltate, considerate mai sigure. Creșterea datoriei externe s-ar putea dovedi problematică și în contextul evoluției prognozate a cursului, leul urmând să se deprecieze semnificativ față de euro, conform proiecțiilor oficiale.

3,5% din PIB pe an, doar pe dobânzi

O datorie publică în creștere presupune și un avans semnificativ al dobânzilor pe care statul trebuie să le plătească. Dacă principalul este ”rostogolit”, costul (dobânda) este plătită anual de la buget, fiind generatoare de deficit.

Din Planul Fiscal-Structural pe Termen Mediu reiese că acest cost va urca de la 2% din PIB în prezent la 3,5% din PIB în 2031.

”Cheltuielile cu dobânzile cresc de la o pondere de 2% din PIB în anul 2025 la o pondere de 3,5% din PIB în anul 2031 ca urmare a creșterii ponderii datoriei publice în PIB în perioada de ajustare a deficitului bugetar necesară pentru a finanța proiectele de investiții publice”, se arată în documentul citat.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Planul fiscal: Bizarerie și extaz. Pentru antreprenori și manageri”)

***