Economia României ar urma să înregistreze o creștere de 1,5%-1,7% din PIB în acest an, dar ritmul va încetini semnificativ în 2025, potrivit unei prognoze a CFA Society România. Motivul încetinirii avansului îl reprezintă decelerarea consumului, nevoia de reducere a deficitului care ar putea duce la creșterea taxelor și cererea externă anemică.
”Impulsul fiscal, în contextul în care deficitul bugetar va atinge niveluri nesustenabile, va dispărea și va deveni chiar negativ din cauza creșterii impozitelor”, avertizează specialiștii, care iau un calcul un avans de circa 1% din PIB pentru 2025.
Analiștii CFA anticipează o creștere semnificativă a impozitării în 2025
Impozitarea este, fără îndoială, cel mai mare factor necunoscut pentru exercițiul fiscal 2025, având în vedere schimbarea de guvern care va avea loc în decembrie 2024.
”Ne așteptăm la o creștere semnificativă a impozitării în exercițiul fiscal 2025, din cauza deficitului bugetar mare, care se preconizează că va atinge 7,3% în acest an”, se arată în raportul citat.
Sursele probabile pentru reducerea deficitului sunt:
a. TVA – cu o rată de impozitare efectivă scăzută de 12-13%, România are unul dintre cele mai scăzute indice de productivitate a TVA-ului din Uniunea Europeană;
O creștere de două puncte procentuale a ratei TVA nu ar fi neobișnuită, în paralel cu o revizuire și reducere a spectrului de tranzacții cu rate preferențiale, susțin analiștii.
”O creștere de 2-3 puncte procentuale (de la 19% la 21%) ar alinia rata nominală a TVA-ului cu media Uniunii Europene (21,4%) și ar putea acoperi între 0,5% și 1% din deficit”, se arată în raport.
b. Impozitarea capitalului;
România are una dintre cele mai scăzute impozitări pe capital din Uniunea Europeană. Impozitul pe venitul companiilor și impozitul pe venitul personal reprezintă doar 8% din veniturile fiscale totale. În acest context, este probabil să se producă o realiniere a impozitării capitalului mai aproape de impozitarea muncii (care este deja ridicată), notează specialiștii CFA România.
”Ne așteptăm ca rata <<impozitului pe venit uniform>> pentru companii să fie menținută, împreună cu o reducere și o dispariție graduală a regimului de microîntreprinderi (un punct asumat în cadrul Planului Național de Recuperare și Reziliență)”, se arată în raport.
c. Impozitul minim pe cifră de afaceri (1% impozit minim pe cifra de afaceri pentru companiile cu o cifră de afaceri anuală mai mare de 50 milioane EUR) este probabil să continue, la fel ca și impozitarea suplimentară a băncilor (2% din veniturile din dobânzi) și a producătorilor de petrol și gaze (0,5% din cifra de afaceri).
d. Alte elemente (impozitare progresivă, impozitare pe proprietate) sunt puțin probabile să se schimbe în exercițiul fiscal 2025, susțin analiștii CFA.
”Creșterile impozitelor fără o agendă de reducere a costurilor nu sunt sustenabile. Astfel, noul guvern va trebui să depună eforturi majore în jurul unei agende de reducere a costurilor și să obțină rezultate în digitalizarea administrației fiscale”, avertizează ei.
Prețurile vor crește din cauza ajustării fiscale
Pentru 2025, politica fiscală reprezintă principalul risc pentru inflație, deoarece necesitatea ajustării fiscale ar putea duce la creșterea impozitelor și, în consecință, la transferul acestor taxe crescute asupra prețurilor pentru consumatori.
Astfel, în primul trimestru, în cazul unor posibile creșteri ale impozitării indirecte, inflația ar putea reveni din nou spre 6%, iar apoi, în a doua parte a anului, să își reia tendința descendentă. Prin urmare, la sfârșitul anului 2025, rata inflației ar putea să fie între 4% și 5%, reiese din prognoza citată.
Ratele dobânzilor își vor continua tendința descendentă, în conformitate cu procesul de dezinflație. Până acum, banca centrală a efectuat două reduceri de 25 de puncte de bază, în iulie și august, astfel că rata cheie a politicii monetare a scăzut la 6,5%.
Pentru 2025, membrii CFA România se așteaptă la reduceri suplimentare, totalizând, în medie, 100 de puncte de bază, astfel că rata cheie va încheia anul între 5% și 5,25%.
”În acest context, deși ratele mai mici ale dobânzilor vor fi un factor favorabil pentru consumul privat, nivelul actual al consumului, alimentat de creșterea salariilor și de creșterea cheltuielilor publice cu salariile și pensiile publice cauzate de anul electoral, nu este sustenabil. Prin urmare, creșterea consumului privat va decelera semnificativ”, explică specialiștii CFA.
În ceea ce privește cursul, ei se așteaptă ca acesta să urce la 5 lei/euro în 2025.
***
