Gabriel Biriș / Unde dai și unde crapă, sau despre naționalism autodistructiv - CursDeGuvernare.ro
sâmbătă

16 octombrie, 2021

Gabriel Biriș / Unde dai și unde crapă, sau despre naționalism autodistructiv

13 mai, 2021

Recent, Senatul a aprobat un proiect de Lege (PLX 178/2021) privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, proiect de lege care de fapt este transpunerea în legislația noastră a Directivei 2019/633 cu același obiect de reglementare.
Nu numai în România există îngrijorarea că marile lanțuri de magazine ar impune producătorilor sau importatorilor (adică furnizorilor lor) condiții prea oneroase, atât în ceea ce privește termenele de plată, cât și serviciile pe care supermarcheturile le impun furnizorilor lor.

Fiind vorba de o Directivă, nu se aplică automat precum Regulamentele, ci trebuie o lege de implementare, lege care însă nu este obligatoriu să fie identică cu Directiva (uneori nici nu este posibil, textul Directivei dând diverse opțiuni din care trebuie aleasă una). Și de aici încep problemele…

Fiind vorba de un subiect « juicy » pentru populism, inevitabil că în procesul de implementare apar excese, că – deh!, noi suntem români și ne-am săturat de asuprirea multinaționalelor ce dețin supermarcheturile, că noi nu prea avem așa ceva.


Sunt mai multe derapaje în PLX 178, deja aprobat de Senat și trimis la Camera Deputaților, camera decizională. Atrag acum atenția doar asupra a trei dintre ele în speranța că cineva citește, întelege și previne adoptarea unei legi care, în forma trecută de Senat face mult mai mult rău decat bine atât consumatorilor români, cât și – mai ales producătorilor români. Fac mult rău și supermarcheturilor, dar experiențele recente (să nu uităm și de modificările aduse în 2016 Legii 321!) ne-au arătat că ele au resurse să găsească soluții.

Interdicție pentru comerciant care vinde sub prețul de achiziție produse agricole/alimentare

Păi și cum facem cu produsele alimentare care se apropie de expirarea termenului de valabilitate?  Nu reducem prețul, expiră și le aruncăm? Și cu risipa alimentară cum rămâne? Ca să nu mai vorbim de costurile cu gestionarea deșeurilor provenite din alimente… Preferăm să risipim alimente împiedicând supermarchetul să reducă prețul suficient de mult pentru a realiza o vânzare accelerată? Privăm consumatorul român cu resurse financiare reduse de avea acces la alimente pe care altfel poate nu și le-ar permite?

Nu cred că asta au vrut unor inițiatorii…

Interdicție pentru comerciant de a practica scheme de formare a prețului la raft, diferențiat pentru produse agricole/alimentare

Ce au vrut să spună cu prevederea asta, care – la fel ca și cea dinainte, nu apare deloc în Directivă?


Nu știu dacă înteleg, dar formarea prețului de vânzare ține de mai mulți factori, care la rețelele mari de retail pot diferi de la o locație la altă locație.

Una e să ai un magazin la sat, și alta să ai unul în centrul unui oraș mare, unde chiriile sunt mai mari, chiar și salariile oamenilor sunt mai mari decât în zonele mai sărace de la sat sau din orașele mici.

Ce vor oare inițiatorii, să nu permită lanțurilor de retail să își adapteze prețurile în funcție de locație? Oare ei inteleg că obligă ca prețul la raft în Cuca Măcăii să fie egal cu cel din Dorobanți? Sigur că nu prețul din Dorobanți se va alinia cu cel din Cuca Măcaii, ci invers, ceea ce din nou inseamnă că uneori legiuitorul lovește chiar în interesul celor pe care vor să îi protejeze (în cazul acesta, consumatorul final din Cuca Măcăii).

Nici de data asta nu cred că asta și-au dorit inițiatorii…

Valoarea serviciilor prestate de lanțul de retail furnizorului nu poate depăși 5% din valoarea contractului principal

Am lăsat la urmă această prevedere pentru că o consider – de departe, cea mai periculoasă din PLX 178. Despre ce servicii vorbim? În principal, vorbim de serviciile de promovare a unor produse vândute în magazine, magazine care vând și tot felul de alte produse similare. Serviciile de promovare costă însă semnificativ mai mult de cei 5% prevăzuți în lege…

Cred oare inițiatorii că lanțurile de retail sunt organizații de susținere a producătorilor sau importatorilor locali? Cred oare că vor accepta să își bage banii lor în promovare, fără să își poată recupera integral costurile (+profit, că de asta bagi bani într-un business)? Nu o vor face! Mai ales că au la îndemână o soluție ce deja pare să capete o dimensiune din ce in ce mai mare: vor umple rafturile cu branduri proprii, branduri pe care le vor promova în dauna brandurilor celorlalți furnizori.

Să nu își închipuie cineva că lanțurile de retail își vor face și fabrici de iaurt, branză, mezeluri, sau chiar făină sau zahăr…

Nu, vor produce produsele vândute sub branduri proprii la producătorii care nu vor mai avea unde să își vândă propriile branduri în lipsa unor servicii de promovare corespunzătoare. Cum își vor selecta fabricile în care își vor produce brandurile proprii? Evident, nefiind vorba de produse sofisticate, vor alege pe cel care îi oferă prețul cel mai mic – mai ales că și cantitățile comandate vor fi semnificative.

Iar aici, din păcate, producătorii români pur și simplu nu pot face față concurenților lor din Polonia, Ungaria, unde producătorii sunt mai degrabă ultra-specializați, nu generaliști precum imensa majoritate a producătorilor români. Specializarea deja existentă acolo, plus o birocrație mult mai eficientă în sprijinul producătorilor locali, plus finanțări mai ieftine, plus altele asemenea vor duce inevitabil la scăderea ponderii brandurilor locale pe rafturile retailerilor din România.

(Citiți și: ”VIDEO #CovidAgri: Relația retaileri – producători locali. Organizarea în cooperative, costul birocrației, reacția consumatorilor”)

By the way, își poate explica cineva de ce în 2016 – imediat după ce prin modificările la Legea 321 prin care unii parlamentarii au «protejat» producătorii români de alimente proaspete au intrat în vigoare, importurile de astfel de produse au crescut cu vreo 400 milioane euro? Cam asta se întâmplă de fiecare dată când politicienii se apucă de protejat…

Oare asta să fi vrut inițiatorii? Să închidă fabrici în România, să creștem dependența de importuri? Să mute valoarea adaugată în afara României?

Sunt convins că nu asta au vrut. Dar asta le-a ieșit, absurditățile astea tocmai au fost votate în Senat! Sper ca în Camera deputaților să fie un pic mai atenți…

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

*

Gabriel Biriș este avocat specializat în legislație fiscală, partener fondator al casei de avocatură ”Biriș-Goran”

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr