fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Datoria publică raportată la PIB a avansat în luna iulie cât în întregul T2, pe vârf pandemie. Implicații

Datoria publică măsurată oficial de Ministerul Finanțelor pe metodologia europeană a avansat doar în luna iulie 2020 aproape cât în întreg trimestrul doi, când România… Mai mult

15.09.2020

Digital

Crearea ”Bibliotecii Virtuale” – scoasă la licitație: Ce înseamnă platforma digitală cu resurse educaționale și ce presupune crearea ei

Statul român a lansat procedura de achiziție a unei ”Biblioteci Virtuale”, o Platformă digitală cu resurse educaționale deschise – un proiect finanțat din fonduri UE… Mai mult

15.09.2020

Analiză

Cât cântăresc (doar) 5 luni de pandemie în povara finanțării datoriei publice a următorului deceniu

Datoria publică a României a urcat în iulie la 42,2% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Deși nivelul este sub ținta… Mai mult

14.09.2020

La obiect

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: ”Priorități pentru București” – lista măsurilor și proiectelor prioritare pentru dezvoltarea Capitalei

În anticiparea alegerilor locale, Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) a elaborat documentul ”Priorități pentru București”, o sinteză a măsurilor și proiectelor prioritare,… Mai mult

14.09.2020

Gabriel Biriș / Noul Pachet Fiscal: Impact, perdanți, probleme și soluții

de Gabriel Biris 5.2.2013

Noul an ne-a adus o avalansa de modificari ale Codului fiscal, unele noi (OUG 8/2013, intrata in vigoare pe 1 februarie), altele mai vechi (precum plata TVA la incasarea facturii, OG 15/2012). Sa le luam pe rand si sa analizam care este impactul pe care il vor avea principalele masuri adoptate.

  1. Plata TVA la incasarea facturii

Reglementarea prevede ca firmele care au avut o cifra de afaceri mai mica de 2.200.000 lei in anul precedent vor fi obligate sa aplice regimul derogatoriu. TVA pentru facturile emise de ele va fi exigibila la incasarea facturii, dar nu mai tarziu de 90 de zile de la emitere iar companiile care primesc facturi de la astfel de companii nu vor putea deduce TVA decat la plata facturii.

Masura este neutra din punct de vedere al veniturilor la buget.

Aplicarea acestui regim derogatoriu a fost ceruta de catre mediul de afaceri si a generat aprecieri pozitive in piata. Nu si de la specialisti. Noi am atras atentia ca masura va afecta in special firmele mici, adica celor care “facilitatea” le este adresata. Explicatia este simpla: firmele mari care lucreaza cu firme mici vor fi dezavantajate de faptul ca nu vor putea deduce TVA la primirea facturii, ele colectand TVA la emiterea de facturi. Diferenta de tratament le afecteaza in mod evident cash-flow. In plus, soft-ul de gestiune va trebui adaptat pentru a putea tine evidenta dubla.

De ce ar mai lucra firmele mari cu firme mici? Raspunsul este simplu: daca pot alege, nu vor mai lucra. Masura este deci una din ciclul “operatia a reusit, pacientul este insa mort”…

Ce este de facut, mai ales ca au inceput deja sa apara efectele, în sensul că multe firme mari au început deja să rezilieze contractele cu firmele mici?

Solutia este una extrem de simpla: regimul trebuie facut optional. Iar acest lucru trebuie facut urgent, altfel victimele masurii vor fi din ce in ce mai numeroase. In felul acesta se va vedea si cat de utila este masura.

  1. Microintreprinderile și impozitarea lor

Incepand cu 1 februarie se schimba si regimul microintreprinderilor, dupa cum urmeaza:

  • dispare conditia cu privire la numarul de angajati. Drept urmare, si companiile fara angajati vor putea fi considerate microintreprinderi;
  • plafonul de venituri a fost redus de la 100.000 euro la 65.000 euro. Pentru moment, cursul luat in calcul este cel de la 31.12.2012 (ceea ce ar reduce plafonul la 220.000 lei), pentru a se armoniza cu plafonul pana la care se aplica regimul de scutire la TVA;
  • regimul devine obligatoriu atat pentru companiile cu cifra de afaceri mai mica de 65.000 euro cat si pentru companiile nou infiintate.

Care sunt implicatiile:

In mod evident, modificarea are impact doar asupra companiilor cu cifra de afaceri mai mica de 100.000 euro si pentru companiile mici, dupa cum urmeaza:

  • companiile cu cifra de afaceri intre 65.000 euro si 100.000 euro care aplicau regimul microintreprinderilor nu il mai pot aplica incapand cu 1 februarie, vor trebui sa plateasca impozit pe profit;
  • companiile care platesc impozit pe profit si vor avea cifra de afaceri sub 65.000 euro la sfarsitul anului in curs, din anul urmator vor fi obligate la plata impozitului pe venit (3%);
  • companiile nou infiintate vor fi obligate la plata impozitului pe venitul microintreprinderilor.

Microintreprinderile care depasesc in cursul unui an plafonul de venituri de 65.000 euro vor plati, la fel ca in prezent, impozit pe profit de la inceputul anului respectiv – impozitul pe venit platit urmand a fi regularizat cu impozitul pe profit datorat.

Pentru buget, guvernul estimeaza ca masura va duce la triplarea veniturilor, de la 207 la 678 milioane de lei.

Nu vreau sa comentez cu privire la reducerea plafonului si nici cu privire la faptul ca vor fi companii, si nu putine, pentru care 2013 va avea doua perioade fiscale distincte.

Masura creeaza insa o problema exact pentru investitorii pe care dorim in mod special sa ii atragem: firme mari care fac greenfield investments. Daca un astfel de investitor va veni in Romania in 2013, firma nou infiintata va fi obligatoriu platitoare de impozit pe venitul microintreprinderilor. Presupunand ca investitia nu va fi finalizata in 2013, ci in anul urmator (lucru perfect posibil), investitorul nu va obtine venituri in 2013, deci va incheia anul ca microintreprindere, urmand ca eventual, din anul urmator – odata cu inceperea productiei, sa treaca la plata impozitului pe profit. Acest lucru ii va atrage un mare dezavantaj: pierderea fiscala din 2013 nu va putea fi reportata!
Va inchipuiti ca numai aceasta perspectiva ii va face sa se gandeasca de doua inainte de a investi in Romania…

Sunt convins ca cei care au scris modificarea nu au dorit o asemenea enormitate, este pur si simplu o greseala facuta din graba. Greseala care consider ca trebuie urgent reparata.

Remediul este simplu: firmele nou infiintata ar trebui sa aiba optiunea de a alege intre cele doua regimuri fiscale. Eventual, optiunea ar putea fi conditionata de un capital minim, semnificativ mai mare decat cel necesar pentru infiintarea unui SRL. Un capital social initial de, sa zicem, echivalentul a 10.000 euro nu ar trebui sa fie un impediment pentru astfel de investitor, dar va fi in mod sigur un impediment pentru o afacere mica.

  1. Limitarea cheltuielilor cu autoturismele

Acesta se pare ca este un subiect de mare interes atat pentru guvernele de dreapta cat si pentru cele de stanga.

Primele limitari au aparut inca din 2009, cand cheltuielile cu autoturismele achizitionate au devenit nedeductibile, la fel ca si cheltuielile cu combustibilii. Masura nu a servit insa scopului, limitarea aplicandu-se doar autoturismelor cumparate, nu si celor luate in leasing. Ulterior, masura a fost indulcita, companiile putand sa isi deduca chiar si 100% din cheltuieli daca autoturismul era folosit exclusive pentru business.

Guvernul Ponta s-a gandit sa limiteze deductibilitatea “luxului”, limitand deductibilitatea amortizarii la 1.500 lei/luna (aproximativ 20.000 euro). Masura in sine nu este una gresita, fiind propusa si de mine inca din 2009, in discutie putand fi pus doar plafonul.

Masura va afecta in special segmental premium, singurul care mai functiona cat de cat rezonabil. In mod evident, masura va afecta toate companiile care au astfel de masini in patrimoniu, deoarece ea se aplica si autoturismelor deja achizitionate.

Trecem peste acest aspect, pentru ca nu aici este principala problema a masurii, ci in cazul societatilor de leasing operational, precum si a companiilor care inchiriaza – cu sau fara sofer, autoturisme. Aceste companii sunt puse intr-o situatie foarte delicata: ele vor inregistra venituri impozabile din rata de leasing sau din inchiriere, dar vor avea cheltuieli nedeductibile cu amortizarea capitalului investit in masini. Asa ceva este cu totul inacceptabil.

Daca guvernul doreste sa limiteze cheltuielile in acest fel, nu trebuie sa afecteze intr-un mod atat de violent o intreaga industrie, mai ales ca leasingul operational este un instrument din ce in ce mai folosit.

Solutia este una simpla, explicata si am explicat-o si in lucrarea mea, “Despre fiscalitate si competitivitate”: limitata atat amortizarea cat si rata de leasing operational sau chiria, dar fara nici o limitare la deductibilitate pentru firmele de leasing operational sau rent-a-car.

Impactul pentru buget nu este cunoscut, dar este putin probabil ca rezultatul final sa depaseasca 15-20 milioane de euro.

  1. Venituri obtinute de nerezidenti din prestari de servicii

Pana acum, regula aplicata era una general acceptata in fiscalitatea internationala: veniturile obtinute de un rezident al altui stat din prestari de servicii catre un resident roman sunt impozitate in Romania doar daca veniturile sunt prestate efectiv pe teritoriul Romaniei. Exceptie faceau veniturile din consultanta si management care erau impzabile in Romania indiferent unde erau prestate, aceasta fiind o masura anti-abuz introdusa in 2007.

Din motive care pur si simplu imi scapa, guvernul a stabilit ca veniturile obtinute din prestari de servicii, de orice natura, trebuie impozitate in Romania, indiferent unde sunt prestate.

Sa traducem: ocompanie romaneasca isi trimite directorul sa negocieze un contract la, sa zicem, Viena. Omul se va caza la hotel. Hotelierul ii va da o factura de, sa zicem 1000 euro. Omul nostru ii va spune hotelierului ca nu poate sa ii plateasca decat 840 euro, ca mai rebuie sa dea 160 de euro si guvernului roman. Cum poate crede cineva ca lucrul acesta va fi posibil?

Solutie: masura trebuie abrogate si trebuie sa se revina urgent la prevederile anterioare.

Tot in ceea ce priveste nerezidentii, guvernul mai impune o povară: Veniturile obtinute de rezidenti ai unor state cu care Romania nu are incheiat acord de schimb de informatii vor fi impozitate in Romania cu 50%. Care sunt acele state? Ca sa nu mai vorbim de completa lipsa de utilitate a masurii, fiind foarte usor sa interpui o companie din state cu care Romania are incheiate conventii privind evitarea dublei impuneri si care nu sunt foarte severe cu contracte de tip back-to-back.

Dealtfel, nici guvernul nu se asteapta la cine stie ce colectari, estimand ca veniturile vor creste nesemnificativ, de la 657 la 701 milioane de lei.

Ce este de facut:

In primul rand, guvernul trebuie sa accepte ca a gresit si sa isi repare greselile cat mai repede posibil. Este inacceptabil sa persevereze in aceste greseli stiind ca ele produc grave prejudicii unui numar foarte mare de companii, companii care sustin prin impozitele si taxele platite bugetul statului.

In al doilea rand, sa invete ca lucrurile nu pot fi facute in pripa. Codul fiscal si cel de procedura fiscala trebuie revizuite masiv, dar acest lucru trebuie facut prin analiza temeinica a masurilor propuse, prin dialog si consultari cu mediul de afaceri. De fiecare data cand asemenea conslutari au avut loc si au fost luate in serios, guvernul a avut de castigat.

***

(Gabriel Biriș este avocat specializat în legislație fiscală)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.2.2013

6 comentarii

  1. Ciprian Ciucu
    5.2.2013, 8:15 pm

    E scris greoi. daca e pt. contabili probabil ca e Ok. Daca e pt. oameni cu mici afaceri ca min, eu nu inteleg. va trebui sa-l dau la traducere contabilei.

    Ma declar analfabet functional in cazul paragrafului de mai jos:

    ”Trecem peste acest aspect, pentru ca nu aici este principala problema a masurii, ci in cazul societatilor de leasing operational, precum si a companiilor care inchiriaza – cu sau fara sofer, autoturisme. Aceste companii sunt puse intr-o situatie foarte delicata: ele vor inregistra venituri impozabile din rata de leasing sau din inchiriere, dar vor avea cheltuieli nedeductibile cu amortizarea capitalului investit in masini.”

    • blog de caine rau
      6.2.2013, 9:18 am

      E simpli. daca platesti 3% pe cifra de afaceri, nu mai deduci nicio cheltuiala. Ori, daca eu inchiriez masini, principala mea cheltuiala este chiar amortizarea masinilor in cauza – a investitiei. Pe care, iata, n-o deduc. daca faci un calcul, vezi ca vei plati mai mult impozit.
      Schimbarea Codului Fiscal de azi pe maine, erste o haiducie a statului, care isi baga coada in dreptul de proprietate, caci orice afacere este la fel de proprietate ca o casa. Intre a trece cu buldozerul peste casa si a schimba regulile jocului economic cand te taie capul nu este nicio diferentza.

  2. I. P.
    6.2.2013, 10:47 am

    Atata vreme cat nu avem STRATEGI COSACRATI pentru a elabora, potrivit practicilor din tarile avansate si civilizate ale lumii, o STRATEGIE NATIONALA si respectiv STRATEGII SECTORIALE pertinente, Romania va fi condusa dupa ureche (instincte animalice si interese nelegitime) din sant in sant sau din rapa in rapa in functie de insemnatatea GAFELOR comise de IMPOSTORI.

  3. CALIMAN EUGEN-analist de provincie
    6.2.2013, 6:53 pm

    1.Guvernul Ponta nu a construit un “program national de dezvoltare economica”,a carui parte obligatorie,era un PACHET FSCAL,prietenos cu investitorii, in sensul de a nu majora impozitele acolo unde geneza afacerilor,face din investitorul de “proba”, investitorul de forta de maine.
    Guvernul Ponta, a construit din pacate, doar un program de dezvoltare,prin “impozitare”!
    Nu cred ca investitorii se avinta la investitii mari,inainte de a testa la modul practic, conditiile si recomandarile expertilor de a investi.
    2.Promovind “programul de dezvoltare prin impozitari multiple si repetate”, guvernul Ponta este indiferent la efectele colaterale, negative – problema lui de FOND – fiind sa scoata bani din piatra seaca.Adica ban,dupa ban,pina afacerea se inchide,esueaza,fuge dn tara…
    3.Fara evaluarea specialistilor, de factura d-lui Biris, (care dupa cum se vede ar face si gratuit evaluarea in discutie),nu stie Tanda se face Manda.Adica,masurile nu au coerenta si echilibru pentru sistemul intreprinderilor:mari, mijlocii si mici, sau (chiar) persoane fizice.Aceasta lipsa de pricepere, produce efecte financiare negative mari, comparativ cu incasarile bugetare realizate.
    Daca sistemele fiscale sint contradictorii ca rezultat si efecte, intre firmele de diferite marimi, ca de pilda acum, intreprinderile mici vor fi eliminate din lantul de cooperare si productie al firmelor mari.Ori in Germania de exemplu, firmele mici si mijlocii, realizeaza cca. 64 la suta din PIB-ul tarii!
    Iata cum, legislatori de mintuiala, taie craca de sub “banii” viitori ai bugetului,determinind eliminarea de la existenta, a firmelor “motoare” ale dezvoltarii, pe criterii de marime!
    4.Administratorii economiei straine din Romania(fiindca economie nationala nu mai avem), trebuie sa inteleaga ca,intreprinderile mici sint generatorul viitoarei industrii, ca productia industriala incepe cu piese mici, continua cu piese mari sau complexe,iar numai dupa ce se trece la intreprinderea mijlocie,care produce agregate si componente mari, un investitor strategic, construieste o fabrica de montaj general.
    De aceea, atentia consilierilor fiscali si a consultantilor guvernamentali, trebuie sa se concentreze, pe sustinerea si chiar favorizarea intreprinderii mici,care constituie parcursul economic (incipient)spre marea intreprindere si industrie.
    La inceput de guvernare,un pachet fiscal care loveste in plina figura, intreprinderile mici,este de rau augur pentru legislatura respectiva, care poate adauga un nou esec economic, la quasi-falimentul industrial al Romaniei!

  4. Biris
    7.2.2013, 1:36 pm

    Ciprian Cucu – sa explic care este problema cu companiile de leasing operational. Ele cumpara masini si le inchiriaza utilizatorlui. Pentru asta primesc o rata de leasing, care este venit impozabil. Normal, daca masina este 40k rata e dubla fata de cea pentru o masina de 20k, deci si venitul impozabil e dublu. Cheltuiala ductibila ramane insa ca pentru cea de 20k… Deci compania de leasing are o cheltuiala suplimentara (pe care nu o poate transfera clientului). Deci, venit impozabil, cheltuiala nedeductibila:-(

Lăsați un comentariu


Europa

Forintul, sub presiune. Banca centrală jonglează cu dobânzile pentru a ține economia în echilibru

Vladimir Ionescu

Banca centrală a Ungariei a decis marți să mențină dobânda-cheie de politică monetară la nivelul de 0,6% pe an, în contextul în care deprecierea accentuată… Mai mult

Stiri

AOAR: Cheltuielile bugetare nesustenabile sunt un risc major pentru România

Vladimir Ionescu

Generarea unor cheltuieli bugetare nesustenabile, din motive pur electorale, reprezintă un factor de risc major pentru România, avertizează Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR),… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Indemnizațiile pentru PFA-uri și profesioniști: Cum se pot obține banii pentru reducerea activității

AVOCATNET

Deja poate fi solicitată de persoanele fizice autorizate (PFA) și alți profesioniști indemnizația pentru reducerea activității, stabilită de curând de Guvern printr-o nouă ordonanță, completată… Mai mult

Stiri

Companiile aeriene cer ca pasagerii să fie testați COVID înaintea zborului

Raluca Florescu

Reprezentanții transportatorilor aerieni la nivel global solicită ca toți cei care călătoresc cu avionul  să fie testați pentru COVID-19 înaintea zborului, scrie Reuters. Odată ce… Mai mult

Europa

UE a actualizat lista sectoare energo-intensive care pot beneficia de ajutoare de stat

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a publicat luni lista finală a sectoarelor industriale mari consumatoare de energie care pot beneficia de compensarea prin ajutoare de stat a costurilor… Mai mult

Stiri

Centrul de tehnologii inovative va fi la Cluj – anunțul premierului Ludovic Orban

Mariana Bechir

Un institut de tehnologii inovative va fi creat la Cluj Napoca și va fi unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor alocate prin proiectul Europa Inteligentă,… Mai mult

Europa

CJUE: Regulile pentru Airbnb sunt justificate – măsurile naționale ce limitează închirierea pe termen scurt a apartamentelor sunt în interesul general

Mariana Bechir

Impunerea unor măsuri speciale pentru închirierea apartamentelor pe termen scurt este justificată, răspunde unui interes general imperativ și este proporțională cu obiectivul urmărit, a decis… Mai mult