În articolul din 6 septembrie am analizat modificările aduse prin Ordonanța de urgență nr. 119/01.09.2022 (OUG 119) la Ordonanța de urgență nr. 27/26.03.2022 (OUG 27). Titlul ales pentru analiză a fost justificat din cel puțin 2 motive :
- OUG 119 a fost aprobată de guvern fără niciun fel de consultări cu reprezentanții producătorilor, traderilor, distribuitorilor, deși impactul era unul semnificativ (s-a și văzut!), chiar și fără a se cere avizul CES și
- Guvernul a ales – cu buna știință, să încalce prevederile TFUE (introducând o barieră – de fapt un zid! – la vânzare pe piața UE prin impozitarea diferită a traderilor pe piață internă vs. impozitarea traderilor care vând intracomunitar, prin raportarea excesivă a taxei la PZU ziua anterioară și fără acordarea marjei de 2%), deși, spre deosebire de Guvernul Orban al Ungariei, Guvernul nostru se declara pro-european…
Mi-am propus să analizez prevederile OUG 27 (așa cum a fost modificată de OUG 119) și în comparație cu prevederile recentei propuneri de Regulament al Consiliului privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie, propunere ce urmează a fi aprobată în curând.
De menționat că, fiind un Regulament (și nu o Directivă!), prevederile acestuia se vor aplica automat și în România, ceea ce va face ca o parte din prevederile OUG 27 să devină inaplicabile. În acest context, este greu de înțeles de ce Guvernul (care știa sau ar fi trebuit să știe ce urmează) a ales sa se grăbească cu OUG 119. Putem înțelege OUG 119 doar prin prisma modificărilor la schema de compensare a prețului la energie, schema complet nesustenabilă din punct de vedere bugetar, nu însă și restul.
(Citiți și: ”Gabriel Biriș / OUG 119/2022: Back to Dragnea Times!”)
Să spunem și că măsurile adoptate inițial prin OUG 27 precum și cele prin OUG 119 nu adresează în niciun fel stimularea reducerii/optimizării consumului, prețul fiind plafonat și compensat de la buget pentru imensa majoritate a consumatorilor casnici și non-casnici. Noile reglementări nu sunt cu mult mai bune din acest punct de vedere, în special la gaze, unde prețul rămâne plafonat la nivelul anterior, indiferent de consum.
Să începem analiza, urmând succesiunea măsurilor propuse în Regulament.
1. Reducerea consumului brut de energie electrică
| Prevederi Regulament | Prevederi OUG 27/ OUG 119 |
| Fiecare stat trebuie să asigure scăderea consumului de energie electrică cu minim 5% în orele de vârf tarifar. Numărul orelor de vârf tarifar trebuie să reprezinte minim 10% din numărul total de ore din lună. | Nu conține prevederi în acest sens. |
Comentariu
Este evident că demersul Consiliului vizează, pe lângă unele măsuri fiscale ce vor fi analizate mai jos, și reglementari în ceea ce privește reducerea consumului, în special în orele de vârf. Această preocupare a lipsit cu desăvârșire la momentul aprobării OUG 27, fiind totuși manifestată, indirect, în OUG 119 prin limitarea plafonării pentru doar 80% din consumul IMM-urilor sau firmelor din producția alimentară. Dimpotrivă, prin plafonarea prețului la energie electrică pentru majoritatea consumatorilor casnici (CC) și pentru toți consumatorii non-casnici, indiferent de mărimea acestora și de consum (de la 1 aprilie până la 31 august), guvernul nostru a stimulat inclusiv risipa.
De remarcat că nici Regulamentul și nici OUG nu vorbește nimic de reducerea consumului de gaze naturale chiar dacă explozia prețurilor la gaze a fost și cauza principală a exploziei de preț la energia electrică, în condițiile in care prețurile producătorilor de energie electrică au fost aliniate la prețurile producției cea mai scumpe (gaz).
2. Plafonarea veniturilor de pe piață și distribuirea veniturilor excedentare către clienții finali
| Prevederi Regulament | Prevederi OUG 27/ OUG 119 |
| Veniturile de pe piață ale producătorilor de energie electrică din orice sursă (alta decât gazul) se plafonează la 180 Euro/MWh, indiferent de intervalul de timp al pieței în care are loc tranzacția. Statele membre pot menține sau introduce măsuri care limitează și mai mult veniturile de pe piață. Toate veniturile excedentare care rezultă din aplicarea plafonului trebuie utilizate pentru a finanța măsuri de sprijinire a consumatorilor finali de energie electrică. Măsura este valabilă pentru 1 an fiscal, începând cu 2022. | Producătorii de energie electrică (toți, inclusiv din gaz) datorează un impozit (denumit «contribuție la Fondul de Tranziție Energetică») de 100% pentru venitul net lunar ce depășește 450 lei/MWh*Cantitatea livrată lunar. Traderii de energie electrică pe piața internă datorează un impozit de 100% pentru diferența dintre prețul mediu de vânzare și prețul mediu de achiziție plus o marjă de 2%, pentru cantitățile de energie tranzacționate. Același impozit este datorat și de traderii de gaz. Traderii de energie electrică la export sau livrări intracomunitare datorează un impozit de 100% pentru diferența dintre prețul mediu de tranzacționare din ziua anterioară pe PZU și prețul de achiziție, pentru cantitățile livrate la export/intracomunitar. Impozitul nu este datorat de către producători pentru energia furnizată din capacitați pornite după data de 1 aprilie 2022 și nici pentru producătorii care furnizează servicii publice de termie care produc și energie electrică prin cogenerare. |
Comentariu:
Deși mulți se așteptau la o plafonare a prețului la energie electrică prin Regulament, în fapt acest lucru nu se întâmplă. Prețul la energie electrică este în continuare dat de cotațiile din piață, aliniate la prețul energiei cea mai scumpă (produsă din gaz natural), numai că veniturile producătorilor (cu excepția producătorilor pe gaz) ce depășesc 180 Euro/MWh sunt practic impozitate cu 100%. Energia electrică va fi deci în continuare scumpă, dar va fi supraimpozitată (la noi deja este), iar sumele colectate din acest impozit folosite pentru acordarea de compensări.
Având în vedere că Regulamentul prevede posibilitatea statelor membre de a păstra sau introduce plafoane mai mici pentru impunere, prevederile OUG 27 (care a stabilit un astfel de plafon la aprox. 90 Euro/MWh) nu contravin Regulamentului, nici în ceea ce privește impozitarea producătorilor de energie electrică (alta decât din gaz), nici în ceea ce privește impozitarea traderilor (subiect nereglementat prin Regulament, deci lăsat la latitudinea statelor membre). Insist însă asupra faptului că reglementarea diferită a impozitului datorat de traderi pentru veniturile din furnizarea pe piață locala vs. impozitul datorat de traderi pentru livrările intra-comunitare reprezintă de facto o bariera în comerțul intracomunitar, iar acest lucru încalcă grosolan chiar TFUE.
Regulamentul are totuși un impact (negativ) asupra unităților noi de producție, acum exceptate de la impunere în România, dar ne-exceptate în Regulament. Cum Regulamentul, odată adoptat, va fi obligatoriu și pentru Romania, rezultă că inclusiv acestea vor trebui supuse impozitului de 100% pentru veniturile ce depășesc plafonul. Rămâne de văzut daca Romania va implementa un plafon mai mic (i.e. 90 Euro, ca în cazul celorlalți producători) sau se va aplica plafonul de 180 Euro/MWh stabilit în Regulament.
Regulamentul ar trebui să aibă și un impact pozitiv în ceea ce privește producătorii de energie electrică din gaz, acolo unde Regulamentul nu prevede plafonarea venitului/supraimpozitarea. OUG 27 va trebui modificată pentru a respecta prevederile Regulamentului.
3. Măsuri privind comerțul cu amănuntul
| Prevederi Regulament | Prevederi OUG 27/ OUG 119 |
| Statele membre pot aplica intervenții publice în stabilirea prețurilor la energie electrică pentru IMM, intervenții ce trebuie limitate la maxim 80% din cel mai mare consum anual al beneficiarului, din ultimii 5 ani. Atunci când aplică interveniți publice pentru stabilirea prețurilor de furnizare a energiei electrice, statele membre pot stabili, în mod excepțional și temporar pentru furnizarea sub cost cu condiția ca: măsura să acopere o cantitate limitată de consum ;nu există nicio discriminare între furnizori;furnizorii sunt compensați pentru furnizarea sub cost;toți furnizorii sunt eligibili să propună oferte la prețul reglementat pe aceeași bază. | Romania a plafonat prețul la energie electrică la : maxim 0,68 lei/KWh, în cazul consumatorilor casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 a fost de maxim 100 KWh;maxim 0,8 lei/KWh, în cazul consumatorilor casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 a fost 100 și 300KWh, pentru un consum lunar de maxim 255 KWh (restul este facturat la prețul din contractul de furnizare);maxim 1 leu/KWh, pentru 85% din consumul mediu realizat la locul de consum în anul 2021, în cazul IMM, al operatorilor economici din industria alimentară, spitalelor, unităților de învățământ. Valoarea maximă a prețului mediu ponderat al energiei electrice la care ANRE calculează sumele de decontat de la bugetul de stat pentru furnizorii de energie electrică este de 1.300 lei/MWh. |
Comentariu:
Observăm că prevederile Regulamentului, deși oarecum similare cu abordarea din OUG 27, prezintă totuși diferențe care vor trebui acomodate în aceasta din urmă. Procentul de 85% din consumul IMM va trebui redus la 80%, iar baza de calcul pentru consum nu va mai putea fi cel din anul 2021, ci maximul ultimilor 5 ani. Plafonarea la 1.300 lei a prețului mediu ponderat de achiziție de către furnizori va trebui de asemenea să dispară, fiind în contradicție flagrantă cu prevederile Art. 12 c) din Regulament.
4. Supraimpozitarea producătorilor de petrol, cărbune, gaze și a rafinăriilor
| Prevederi Regulament | Prevederi OUG 27/ OUG 119 |
| Regulamentul instituie o « contribuție de solidaritate temporară » în exercițiul financiar care începe la 01.01.2022, suplimentar față de impozitele și taxele obișnuite, pentru societățile din UE sau sediile permanente care desfășoară activități în sectoarele menționate, contribuție de cel puțin 33% din profiturile ce depășesc cu 20% a profiturilor impozabile medii din perioada 2019 – 2021 (3 exerciții financiare). | OUG 27 nu conține o astfel de prevedere. OUG 27 conține însă o serie de prevederi care fixează prețurile la care producătorii de gaz sunt obligați să vândă gazul din producția internă către furnizorii clienților casnici sau către PET-uri la 150 lei/MWh și la 100 lei/MWh către propriile centrale electrice pe gaz. |
Comentariu:
Vești proaste pentru producătorii de petrol, de cărbune sau pentru rafinării în cazul în care au făcut profituri mai mari în 2022 față de anii anteriori, aceștia trebuind să plătească un impozit suplimentar. Nu este însă deloc clar cum va fi implementată această prevedere a Regulamentului, anul 2022 fiind aproape de final. Aici, Regulamentul intră clar în conflict cu Constituția României, care prevede că legile produc efecte doar pentru viitor, singura excepție fiind legea penală mai favorabilă.
Nu este, de asemenea, clar care va fi impactul Regulamentului asupra producătorilor de gaz, aceștia fiind deja obligați să vândă la prețuri mult sub prețul pieței, ceea ce în sine este o «contribuție de solidaritate» pentru că, în lipsa fixării prețului (150 lei/MWh), statul ar fi trebuit să plătească diferența către furnizorii clienților casnici sau către furnizorii unităților de termie (unde prețul e plafonat). În mod normal și pentru a evita distorsionarea pieței, prețurile fixate ar trebui să dispară, diferențele compensate la furnizori, iar profiturile suplimentare impozitate conform regulamentului. Dar, ce mai e normal la noi ?
Nu este, de asemenea, clar cum se va aplica acest impozit pentru BSOG (producătorul de gaz din Marea Neagra) în condițiile în care, prin Legea nr. 157/2022, acestuia i s-a garantat că nu i se vor mai stabili alte impozite suplimentare…
Ce este însă clar este că OUG 27 va trebui modificată din nou, cel puțin pentru a reglementa procentul «contribuției de solidaritate». Ținând cont de abordarea din prezent, nu este exclus să vedem ca procentul va fi chiar 100%…
În încheiere, să mai spunem și că Senatul tocmai a votat legea de aprobare și modificare a OUG 119 (marți, 27 septembrie). La o primă lectură pare că senatorii nu au citit Regulamentul, modificările aprobate neavând nimic de-a face cu prevederile acestuia. Oricum, votul din Senat nu contează, nefiind camera decizională… Urmează discuțiile și votul în Camera Deputaților, decizională.
Daca nici acolo prevederile OUG 27 (modificată de OUG 119) nu vor fi armonizate cu prevederile Regulamentului, no problem! Va urma o altă OUG de modificare a OUG 27 așa cum a fost modificată de OUG 42, de Legea 206, de OUG 112, de OUG 119 și de Legea 548 (încă neaprobată). Toate, din 2022. Să nu uităm și că OUG 27/2022 a venit după OUG nr. 118/05.10.2021, care și ea fusese modificată de Legea nr. 259/2021, de OUG nr. 130/2021, de OUG 2 și de OUG 3/2022.
După 11 OUG-uri și legi pe același domeniu în mai puțin de 1 an, de ce ar mai conta încă una ? Că tot vorbim de stabilitate și predictibilitate într-un sector vital, sector care a fost adus în pragul colapsului de măsurile implementate deja, contaminant grav și sectorul bancar…
***
