Riscurile războiului comercial dintre marile puteri economice ale lumii impun nota dominantă a summit-ului șefilor celor mai puternice 20 de țări ale lumii, care a început, vineri, la Osaka.
Marile pieţe financiare ale lumii aşteaptă, de fapt, întâlnirile tête-à-tête ale președintelui SUA, Donald Trump, cu omologii celorlalte mari puteri economice și, mai ales, pe cea cu președintele Chinei, Xi Jinping, programată pentru sâmbătă.
De întâlnirea lui Donald Trump – Xi Jinping depind nu doar cursul confruntării comerciale dintre cele mai mari două economii ale lumii, ci și arsenalele care vor fi puse la bătaie de marile bănci centrale ale lumii, în funcţie de rezultatele întâlnirii.
Tranşeele marilor bănci centrale
Continuarea războiului comercial ar putea şterge din conturi echivalentul unui produs brut global de 1.200 de miliarde de dolari, până în 2021, potrivit economiştilor citaţi de Bloomberg.
De aici şi până la recesiune mai lipseşte doar un accident de piaţă care să declanşeze o nouă criză.
Astfel că strategii monetari de la Federal Reserve (FED) și Banca Centrală Europeană (BCE) își pregătesc arsenalele în consecință, pentru a contracara tendința evidentă de încetinire a economiilor lor, amplificată de spectrul războiului comercial.
(Citiți și: Marile bănci centrale revin la politica banilor ieftini, sub amenințarea decelerării economiilor)
Chiar dacă economia SUA are încă performanțe bune, perspectivele sunt umbrite de confruntarea protecționistă, care a îngrijorat FED suficient de mult ca să insinueze că ar putea chiar să treacă din nou la reducerea dobânzii de referinţă.
(Citiți și:Investiții în progresie geometrică. China cumpără bomboanele de pe tortul european”)
La rîndul său, BCE a emis ipoteza că, în funcţie de evoluţia relaţiilor comerciale globale, ar putea duce şi mai mult propriile dobânzi în teritoriul negativ şi nu s-ar sfii să recurgă din nou la achiziţii de obligaţiuni în euro suverane şi nu numai.
Război valutar după războiul comercial
FED şi BCE, dar şi Banca Japoniei (BOJ) se află într-o competiţie globală care poate deveni agresivă dacă liderii politici nu găsesc compromisurile necesare.
În ultimă instanţă, de politica monetară depinde atractivitatea dolarului, cea a euro sau a yenului pentru marile fluxuri de bani ale lumii, iar de puterea relativă a monedelor depind exporturile economiilor.
Nici o economie nu-şi permite să-şi rişte exporturile, respectiv creşterea economică aferentă cu o întărire a monedei sale, accentuată de războiul valutar care l-ar însoţi pe cel comercial nerezolvat.
„Disputa comercială poate degenera rapid într-una valutară, iar dacă SUA vor deprecierea dolarului, nu-i văd pe ceilalţi să fie de acord cu aprecierea monedelor lor”, a declarat Vincent Reinhart, economistul şef al unei firme globale de administrare a investițiilor și fost expert de vârf al FED, citat de Reuters.
Strategii FED, BCE și BOJ își urmăresc mișcările cu mare atenție, dar europeni și japonezii nu au același spațiu ca al americanilor de unde să reducă dobânda și să facă mai profitabile exporturile economiilor lor.
Plaja dobânzilor cu care lucrează în prezent FED este de 2,25% – 2,50%. BCE ar trebui să facă, însă, schimbări de la -0,4% până la 0,25%. Nivelul dobânzilor nipone practicate de BOJ de -0,1% până la 0%. Iulie va fi o lună decisivă pentru europeni și japonezi.
Pe fronturile indian şi nipon – bune intenţii şi avertismente
Întretimp, Casa Albă întreprinde o ofensivă de aparente bune intenţii faţă de India şi joacă şi cartea japoneză a vechiului tratat militar care leagă Japonia de SUA.
Donald Trump s-a întâlnit deja, vineri, cu permierul indian Narendra Modi şi cu cel nipon Shinzo Abe şi s-a arătat optimist, deşi cu nu mai mult de câteva zile înainte a avut o atitudine mult mai combativă.
Șeful de la Casa albă ceruse Indiei să renunţe la tarifele comerciale considerate represalii şi criticase tratatul militar dintre Japonia şi SUA, care asigură apărarea celei dintâi.
Înaintea întâlnirii cu liderul indian, Donald Trump a spus, în stilul său hiperbolic, că vor fi de anunţat „veşti mari… un foarte mare acord comercial”. Apoi a spus că va discuta cu Narendra Modi problema Huawei: „De fapt noi livrăm Huawei multe din componentele sale”.
Japonia, ca şi India şi Rusia şi UE sunt promotorii reformării Organizaţiei Mondiale a Comerţului, după principiile căreia comerţul internaţional să aibă loc „liber şi corect”. Casa Albă nu şi-a ascuns adversitatea faţă de OMC, oricum ar evolua aceasta.
După întâlnirea Donald Trump – Shinzo Abe, un oficial japonez a spus că cei doi au convenit să accelereze discuţiile comerciale şi că alianţa dintre cele două ţări este mai puternică ca niciodată, potrivit Reuters.
Donald Trump spusese anterior că alianţa militară dintre cele două ţări ar fi dezechilibrată, idee respinsă de japonezi.
Urmărește-ne pe Google News
