Banca centrală a SUA, Federal Reserve (FED), a lăsat dobânzile de referință nemodificate, de teama perspectivei decelerării economiei.
Totodată, Banca Centrală Europeană (BCE) a semnalat, prin președintele Mario Draghi, că ar putea apela la noi stimuli pentru economia Zonei Euro, care nu a ajuns la ritmul de creștere dorit, ci dimpotrivă.
Perspectiva încetinirii ritmurilor în marile economii ale lumii i-a îngrijorat suficient de mult pe strategii politicilor monetare încât:
- FED să lase deschisă calea pentru o eventuală scădere cu jumătate de procent a ratelor dobânzilor de referinţă, păstrate miercuri la nivelul de 2,25% – 2,50%.
- Mario Draghi să spună, tot miercuri, că BCE îşi va relaxa politica monetară, dacă inflaţia nu va creşte suficient ca să certifice creşterea economică în Zona Euro, deşi dobânzile sunt deja de doar -0,4 până la 0,25%.
La cel mai recent consiliu al guvernatorilor BCE, au fost „ridicate şi discutate” toate variantele:
- noi campanii de achiziţii ale BCE de obligaţiuni denominate în euro (mai ales titluri de stat, eurobonduri),
- eventualele reduceri de dobânzi de referinţă (acum deja în jur de zero) şi
- schimbarea semnalelor –ghid din discursurile adresate pieţelor au fost, toate, probleme „ridicate şi discutate” la , potrivit declaraţiilor lui Mario Draghi, citate de Reuters.
Politicile monetare se răstoarnă
După ce a cumpărat titluri de stat europene de 2.600 de miliarde de euro, între 2014 și 2018, și a ajuns să dețină o treime din datoria unor țări (Portugalia, dar și Germania), BCE este gata să treacă la noi achiziții, din cauza evoluțiilor adverse.
BCE ar putea depăşi pragul citat mai sus, pe care își propusese să-l respecte.
Declaraţia făcută miercuri de preşedintele BCE, Mario Draghi (foto) este o precizare a mesajului adresat pieţei cu două săptămâni mai înainte, când spusese doar că banca „va acţiona în eventualitatea unor evenimente adverse”.
Între timp, riscul adversităţilor s-a materializat prin recrudescenţa confruntărilor comerciale globale şi prin statistici economice negative.
Semnalul dat de FED, la rândul său, că ar putea reduce dobânzile de referinţă până la sfârşitul anului, este un răspuns la incertitudinile economice şi la aşteptările privind reducerea inflaţiei până la niveluri care nu ar mai certifica creşterea economică.
Rata anuală a inflației din SUA a scăzut până la 1,8% în mai, sub așteptări, în timp ce în Zona Euro s-a redus până la 1,2%, de la 1,7% în aprilie.
Creșterea economică pe primul trimestru a fost de 3,2% în SUA, inclusiv ca urmare a unui program masiv de relaxare fiscală din anii anteriori, în vreme ce în ona Euro abia s-a ridicat la 0,4%.
FED este însă îngrijorată că PIB ar putea scădea până la 2,1% în 2019, la 2,0% în 2020 și la 1,8% în 2021.
Când cel mai tare pierde în fața celui slab: Competiţia transatlantică între monede
Președintele Donald Trump (foto) s-a grăbit să-l acuze pe Mario Draghi că promovează o politică a unei monede europene mai slabe față de dolar, „ca să facă mai ușoară competiția cu economia SUA”.
Dolarul a slăbit, însă, cu jumătate de procent și după declarația FED privind o eventuală erducere a dobânzii de referință.
De la începutul anului, moneda unică s-a depreciat cu 1,65% până la 1,129 dolari / euro.
Pe de altă parte, declarațiile președintelui american fac parte dintr-o retorică atașată războiului comercial. La fel a criticat și guvernele Chinei și Rusiei pentru politica de depreciere a monedelor lor. Monedel mai slabe aduc mai câștiguri exportatorilor.
Strategii FED şi-au luat răgaz pentru a reacţiona la noile poziţii ale BCE. FED nu a mai redus dobânda de referinţă din anul declanşării crizei, 2008, şi îşi ajustează politicile la cele ale celorlalte mair bănci centrale.
Randamentele titlurilor de stat americane sunt cele mai mari decât majoritatea celor ale ţărilor Europei Occidentale și Japoniei.
