Procesul penal împotriva fostului vicepreşedinte al ANAF Şerban Pop, acuzat că a luat o mită de aproximativ 2,5 milioane de euro, a încetat marți, când Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat prescrierea faptelor pe formula impusă de CCR și explicată chiar de ICCJ.
Şerban Pop trebuie să plătească însă suma de 2,5 milioane euro, reprezentând mita reţinută în sarcina lui.
În septembrie 2022, Şerban Pop a fost condamnat la o pedeapsă de 13 ani pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, însă la judecarea apelului, Curtea supremă a constatat că faptele s-au prescris și a anulat sentința de la judecarea pe fond.
În acest dosar, Şerban Pop a fost acuzat de DNA că, în perioada 31 ianuarie – 23 decembrie 2008, a pretins de la un om de afaceri suma de 5.000.000 euro, din care ar fi primit jumătate, în patru tranşe, în conturile unor companii offshore pe care le controla prin interpuşi.
Mecanismul prin care era transferată mita
Banii ar fi fost primiţi, în perioada 8 septembrie – 23 decembrie 2008, în schimbul emiterii unor acte ce intrau în îndatoririle de serviciu ale lui Șerban Pop, respectiv aprobarea unei soluţii fiscale individuale anticipate (act administrativ) legată de o tranzacţie încheiată între compania omului de afaceri şi o societate de stat, şi a urgentării restituirii, către firma omului de afaceri, a sumei de 228.259.140 lei cu titlu de TVA.
După primirea sumei aferente rambursării, aproximativ jumătate din banii încasaţi de firma omului de afaceri ar fi fost transferaţi într-un cont deschis la o bancă din Ungaria, iar de aici către două firme offshore controlate de acelaşi om de afaceri.
De acolo, 2.500.000 euro au fost transferaţi mai departe, în conturile unor firme offshore din Cipru controlate de inculpat, prin intermediar.
Deciziile CCR ce l-a scăpat pe Șerban Pop de închisoare
Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat în octombrie 2022 o decizie majoră privind prescripția specială, în baza căreia mulți inculpați ar putea scăpa de dosarele penale prin prescrierea faptelor. Deciziile CCR din 2018 și 2022 referitoare la neconstituționalitatea prescrierii faptelor pot fi aplicate retroactiv, conform ICCJ.
Mai multe instanțe au cerut anul trecut Înaltei Curți să dea o decizie de îndrumare în această chestiune de drept, după o decizie din luna mai prin care CCR a admis o sesizare referitoare la întreruperea termenului de prescripţie a răspunderii penale, declarând neconstituțional un articol din Codul Penal ce permite întreruperea cursului prescripției odată cu administrarea de noi probe de către procurori.
Sesizarea de neconstituţionalitate cu privire la articolul din Codul Penal referitor la întreruperea termenului de prescripţie a fost ridicată de omul de afaceri Adrian Mititelu, în dosarul în care a fost condamnat definitiv la 3 ani de închisoare pentru evaziune fiscală.
(Citește și: „ÎCCJ – verdict major pe aplicarea deciziilor CCR privind prescripția. Posibili beneficiari„)
”S-a declarat neconstituțional textul rămas în vigoare, urmând ca legiuitorul să ia imediat măsurile necesare pentru punerea în aplicare a Deciziei nr. 297 din 2018, fără a mai fi necesară publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României”, arăta CCR, care preciza: ”Din anul 2018 şi până în prezent, legiuitorul a ignorat efectele obligatorii ale Deciziei nr.297 din 26 aprilie 2018, generând astfel un viciu de neconstituţionalitate mai grav, întrucât textul de lege rămas în vigoare – cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea – este un text incomplet şi, prin urmare, inaplicabil. Mai mult, din cauza lipsei intervenţiei active a legiuitorului, în această perioadă instanţele de judecată au interpretat şi aplicat în mod diferit/neunitar această normă juridică”.
****
