Fostul parlamentar Ion Cupă a fost numit marți președinte al Autorității Vamale Române (AVR). El înlocuiește pe Bogdan Lucian Mihei, demis de premierul Nicolae Ciucă după anunțarea pentru primele cinci luni ale anului, a unor încasări bugetare cu nouă miliarde de lei mai reduse decât cele prognozate.
Ioan Cupă a fost numit anul trecut secretar general adjunct la ANAF și a mai lucrat în sistem, între anii 2005 și 2012, când a ocupat politic pozițiile de director la Finanțe Mehedinți și Finanțe Gorj.
A condus filiale locale ale mai multor partied – PDL, PNL, ALDE și PNL.
În 2012, el a fost ales deputat PDL de Gorj, dar un an mai târziu s-a transferat în PNL. A încheiat mandatul ca deputat independent și a fost reales, în 2016, pe listele ALDE. În 2020, Ion Cupă s-a înscris la PMP.
Adrian Câciu: Sumele încasate de ANAF au fost cu 11,3 miliarde lei mai mici faţă de ce s-a declarat
Premierul Nicolae Ciucă a anunţat marţi că l-a demis pe şeful Autorităţii Naţionale a Vămilor şi că a luat act de demisiile şefilor ANAF şi Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, arătând că România are nevoie de ”un sistem de colectare mai eficient, prin care bugetul să aibă resursele necesare politicilor publice aşteptate de cetăţeni”.
“Astăzi s-au luat deciziile necesare pentru ca lucrurile să intre în normalitate. Am propus Prim-ministrului numirea în funcţia de preşedinte interimar al ANAF a doamnei Nicoleta Cîrciumaru şi încetarea mandatului preşedintelui AVR, alături de numirea unui nou preşedinte.
Ce trebuie ştiut? Pentru primele 5 luni ale anului 2023, contribuabilii au declarat impozite şi taxe în valoare de 159,3 miliarde lei, în contextul în care programarea bugetară estima încasări de doar 156,9 miliarde lei. Aşadar, contribuabilii români au declarat că au de plată cu 2,4 miliarde lei mai mult decât am estimat în programare. Sumele încasate efectiv de ANAF au fost însă cu 8,9 miliarde lei mai mici faţă de program şi cu 11,3 miliarde lei mai mici faţă de ce s-a declarat.
Aceşti bani erau şi sunt imperios necesari României, nu numai pentru procesul de consolidare bugetară, dar mai ales pentru a asigura resursele necesare realizării investiţiilor şi acordării stimulentelor economice şi sociale angajate prin buget şi, în egală măsură, pentru a găsi soluţii suplimentare în vederea compensării erodării puterii de cumpărare suferite de cetăţenii şi companiile româneşti”, transmite Adrian Câciu.
****
