Comisia Europeană nu va mai finanța proiectele de producție energetică pe gaze, dacă acestea nu vor include și opțiunea de a folosi hidrogen, potrivit unei declarații a lui Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei.
Autoritățile române contează pe centralele pe gaze pentru a face tranziția de la producția de electricitate pe bază de cărbune la resursele regenerabile.
„Toate centralele pe gaz care vor aplica la finanțare în perioada următoare trebuie să fie pregătite pentru folosirea hidrogenului în amestec cu gazul metan”, a spus Dan Drăgan la o conferință Club Antreprenor, citat de e-nergia.
O miză de miliarde de euro
România conta până nu demult pe finanțări europene de până 70% din proiectele de producție energetică pe bază de gaze naturale, prin Fondul de Modernizare, instituit prin așa zisul „Mecanism 10d” conceput de Comsisia Europeană.
Mecanismul 10d presupune alocarea suplimentară de certificate de gaze de seră, României și altor 9 țări care au probleme mai mari de tranziție la energia verde.
Estimările de până acum ale oficialilor români se ridicau la 6 – 7 miliarde de euro, care ar fi putut încasate de România astfel.
Estimarea a fost ridicată de Dan Drăgan la 9 miliarde de euro și pe o parte din acești bani se bazează multe din proiectele de centrale pe gaze, care ar ținti la o capacitate instalată totală de 5.000 MW, potrivit sursei citate.
Rețeta amestcului hidrogen – gaze naturale
România a încercat să convingă Comisia Europeană să accepte și includerea proiectelor de extinere a rețelei de gaze naturale în PNRR, argumentând că vor fi folosite și la amestecuri de gaze naturale cu hidrogen.
(Citiți și: „Extinderea rețelei de gaze în PNRR – Experții Ministerului Energiei trimiși la Bruxelles să explice că România va produce hidrogen”)
Secretarul de stat Dan Drăgan a amintit și de nevoia unei strategii a hidrogenului, a cărei elaborare nu a început, deși companiile energetice și Ministerul Energie au intenția unor proiecte în domeniu.
Încă din iulie anul trecut, Comisia Europeană a lansat propria strategie a folosirii hidrogenului, mai ales obținut cu resurse regenerabile.
Astfel, până în 2030, capacitatea instalațiilor de electroliză din UE ar trebui să ajungă la o capacitate de cel puțin 40 GW, pentru producţia a până la 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil în UE.
Între timp țintele de decarbonare au crescut și producția de hidrogen va urma acest curs.
