marți

23 iulie, 2024

23 octombrie, 2023

Guvernul Ciolacu utilizează în prezent fondul de rezervă bugetară ca buget paralel din care alocă bani  către ministere și instituții fără să mai utilizeze instrumentul rectificării bugetare.

3,23 miliarde scoase din fondul de rezervă în numai 2 luni

În anul 2023, un număr de 23 de Hotărâri de Guvern au vizat suplimentarea bugetelor diverselor ministere, instituții sau autorități locale cu bani din fondul de rezervă.

Numai în ultima ședință de guvern au fost alocate 1,45 miliarde lei către Ministerul de Interne, Ministerul Educației, Ministerul Transporturilor și pentru SRI.


Anterior, în octombrie, MIPE a primit din aceeași sursă 300 milioane lei, MAE 6,5 milioane lei, Ministerul Justiției 480 milioane lei (prin două HG separate), STS 1 milion lei, Ministerul Transporturilor 50 milioane lei (pentru Metrorex).

În septembrie, guvernul a scos 500 milioane lei din fondul de rezervă pentru ”continuarea unor programe de investiții”:

  • 175 milioane lei pentru programul național de dezvoltare locală,
  • 100 milioane lei pentru programul național de investiții Anghel Saligny,
  • 200 de milioane lei pentru programul național de construcții de interes public sau social,
  • 25 de milioane de lei se alocă pentru credite de angajament și bugetare, pentru finanțarea cheltuielilor de personal, precum și pentru plata sentințelor judecătorești rămase definitive și irevocabile

Deciziile din septembrie și octombrie au scos în total din fondul de rezervă 1,78 miliarde lei, la care se adaugă cele 1,45 miliarde scoase în ultima ședință de guvern – adică 3,23 miliarde numai în ultimele 2 luni.

Misterul sacului fără fund: de la 686 milioane din Legea Bugetului, la 3-4-5 miliarde din teren

Prin legea bugetului de stat 2023, fondul de rezervă a avut alocare multianuală (2023-2026) de 4 miliarde lei, pentru 2023 fiind prevăzute explicit doar 686 milioane lei.


Nu este însă o problemă – fondul de rezervă este alimentat periodic prin simple Hotărâri de guvern care niciodată nu apar pe ordinea de zi a ședinței de guvern și despre care nu se vorbește niciodată public.

Surse familiarizate cu ”rețeta financiară” practicată de guvern au explicat pentru CursDeGuvernare mecanismul:

La fiecare proiect de buget de stat se folosește următorul aranjament în relația cu ministerele – din alocările bugetare, guvernul își rezervă o anumită parte care îi va fi ”întoarsă” în cursul anului sub pretextul fondurilor necheltuite, iar eventualele nevoi financiare sunt ”rezolvate” cu ocazia rectificării bugetare.

Mai direct: titularul unui minister află că primește prin buget o sumă de care nu trebuie să se atingă, primind la schimb, la rectificare, fonduri de completare pentru nevoile ministerului său.

Finanțarea din fondul de rezervă are o problemă de legalitate

Fondul de rezervă bugetară (la fel ca fondul de intervenție la dispoziția guvernului) este inclus în Legea bugetului de stat în conformitate cu Legea finanțelor publice nr. 500/2002.

Cadrul legal oferit de Legea nr. 500/2002 precizează însă doar generic tipul de alocări permise din fondul
de rezervă (respectiv pentru situații „neprevăzute sau urgente”), fără a stabili explicit categoriile de
cheltuieli care pot fi angajate din fondul de rezervă sau cuantumul sumelor alocate.

Asta oferă spațiu pentru alocări discreționare și netransparente – cum ar fi bani pentru salarii, finanțarea unor cheltuieli de reprezentare sau achiziții.

Consiliul fiscal a sesizat lipsa criteriilor și procedurilor clare de utilizare a fondului de rezervă

Problema a fost sesizată de Consiliul Fiscal, care în raportul de activitate pe anul 2022 cere legislativului clarificarea destinațiilor alocărilor permise din fondul de rezervă bugetară și a modului de utilizare a acestuia.

În acest raport, Consiliul Fiscal precizează:

Se observă continuarea utilizării unor sume din fondul de rezervă dincolo de cadrul statuat în Legea
finanțelor publice nr. 500/2002
, respectiv pentru cheltuieli care nu pot fi catalogate drept urgente sau
neprevăzute și ar fi trebuit luate în calcul la fundamentarea bugetului de stat și a bugetelor local
e,
precum:

  • plata cheltuielilor curente și de capital pentru unele unități administrativ-teritoriale;
  • organizarea și desfășurarea celei de-a 21-a ediții a Conferinței Plenipotențiarilor Uniunii
    Internaționale a Telecomunicațiilor la București;
  • măsuri pentru funcționarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a
    populației;
  • achitarea drepturilor de natură salarială stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului
    din Înalta Curte de Casație și Justiție;
  • asigurarea plății drepturilor de asigurări sociale din sistemul public de pensii care se suportă din
    bugetul asigurărilor sociale de stat;
  • achiziționarea unui imobil în municipiul Timișoara pentru desfășurarea activității Inspectoratului
    Școlar Județean Timiș și a Casei Corpului Didactic

(…) Similar situației din anii anteriori, Consiliul Fiscal notează:

  • lipsa de transparență a destinației alocărilor din acest fond
  • inexistența unor criterii clare de clasificare a cheltuielilor care pot fi finanțate din fondul de rezervă bugetară
  • lipsa unui control din partea Parlamentului
  • inexistența unor criterii și proceduri clare de utilizare a acestuia, exclusiv pentru destinațiile conform legii.

”Având în vedere evoluția din ultimii ani a sumelor cheltuite din acest fond care nu sunt destinate unor situații urgente sau neprevăzute, Consiliul Fiscal pledează ferm pentru modificarea legislației care stabilește modul de utilizare a fondului de rezervă, în sensul stabilirii unor criterii și proceduri clare de utilizare a acestuia, exclusiv pentru destinații care țin de imprevizibilitatea și urgența unor situații care nu pot fi prevăzute în procesul de stabilire a alocărilor bugetare”, se mai arată în raportul anual al Consiliului.

O practică utilizată și de predecesorii guvernului Ciolacu

Guvernul Ciolacu nu este singurul care utilizează fondul de rezervă ca un buget paralel. Au făcut-o, într-o măsură mai mare sau mai mică, toți premierii, de la Călin Popescu Tăriceanu încoace.

Predecesorul lui Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, a alocat în 2022 din fondul de rezervă bugetară 3.611 mil. lei, reprezentând 0,7% din cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, respectiv 0,25% din PIB.

Din acestea, au fost alocați 1.725 mil. lei către administrația centrală și 1.886 mil. lei către unitățile administrativ-teritoriale.

Comparativ cu anul precedent (adică sub Guvernul Cîțu), se remarcă o diminuare a alocărilor totale din fondul de rezervă (-20,79%), diminuare susținută de reducerea transferurilor către administrația locală (-36%), în timp de sumele alocate pentru administrația centrală au crescut cu 7,07%.

***

(Citiți și: ”Ministrul Boloș anunță economii de 8 mld. lei în sectorul public”)

(Citiți și: ”Premieră: un an fără rectificare bugetară? Nici măcar Pachetul fiscal nu reușește să pună ordine în Buget”)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Fondul de rezervă bugetară (la fel ca fondul de intervenție la dispoziția guvernului) este inclus în Legea bugetului de stat în conformitate cu Legea finanțelor publice nr. 500/2002.

    Utilizarea fondului reprezintă doar o redistribuire de sume , deficitul bugetar rămânând cel aprobat prin lege.
    Prin rectificare se modifică veniturile respectiv cheltuielile și implicit ( dacă e cazul ) valoarea deficitului bugetar.

    In aceste condiții rog să îmi explicați cum va fi mărit deficitul de la 4,4% la 5.5% sau cât o fi ?
    Dacă nu ai filă in buget nu poți cheltui . Clar.
    Că avem o guvernare bezmetică , care nu a ținut cont de recomandările Consiliului Fiscal este una și a prezenta utilizarea fondului de rezervă drept cauză a situației fiscal-bugetare este drum lung.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Fondul de rezervă bugetară (la fel ca fondul de intervenție la dispoziția guvernului) este inclus în Legea bugetului de stat în conformitate cu Legea finanțelor publice nr. 500/2002.

    Utilizarea fondului reprezintă doar o redistribuire de sume , deficitul bugetar rămânând cel aprobat prin lege.
    Prin rectificare se modifică veniturile respectiv cheltuielile și implicit ( dacă e cazul ) valoarea deficitului bugetar.

    In aceste condiții rog să îmi explicați cum va fi mărit deficitul de la 4,4% la 5.5% sau cât o fi ?
    Dacă nu ai filă in buget nu poți cheltui . Clar.
    Că avem o guvernare bezmetică , care nu a ținut cont de recomandările Consiliului Fiscal este una și a prezenta utilizarea fondului de rezervă drept cauză a situației fiscal-bugetare este drum lung.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Sâmbătă seară ne-a trecut tuturor – nu numai lui Donald

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: