joi

11 aprilie, 2024

26 octombrie, 2023

Şefa Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, a numit miercuri agravarea conflictului Israel-Hamas drept un alt nor la orizontul unei perspective economice deja sumbre, transmite CNBC.

”Ceea ce vedem este mai multă nervozitate în ceea ce era deja o lume anxioasă. Şi la un orizont care avea o mulţime de nori, încă unul, care poate deveni mai adânc”, a declarat directorul general Kristalina Georgieva într-un panel găzduit de Dan Murphy de la CNBC la conferinţa Future Investment Initiative Institute din Riad.

Georgieva a spus că efectele economice ale războiului, aflat acum la a treia săptămână, vor fi ”teribile” pentru părţile implicate şi vor avea repercusiuni semnificative pentru regiune. Acestea includ efecte negative asupra comerţului şi turismului.


”Este teribil în ceea ce priveşte perspectivele economice pentru epicentrul războiului. ”[Va exista] impact negativ asupra vecinilor: pe canalele comerciale, pe canalele turistice, costul asigurării”, a spus ea.  

Georgieva a remarcat că unele ţări, inclusiv Egipt, Liban şi Iordania, resimt deja ramificaţiile conflictului.

”Incertitudinea este un ucigaş pentru fluxurile de turişti. Investitorii vor fi timizi să meargă în acel loc”, a spus ea.

Ea nu a făcut referire la implicaţiile economice ale conflictului pentru economia globală mai largă, dar a remarcat că perspectivele erau deja stagnante.

Prioritatea FMI rămâne încetarea cât de curând a conflictului


Evaluarea lui Georgieva conform căreia războiul se adaugă la un senzaţie de ”lume mai agitată, mai multă anxietate în lume” a fost simţită şi de alte personalităţi de rang înalt de afaceri, participante la conferinţa FII.

Numit ”Davos în deşert”, evenimentul se concentrează de obicei pe perspectivele economice şi de investiţii din regiunea Orientului Mijlociu. În acest an, evenimentul a fost umbrit de ofensiva în curs a Israelului împotriva Fâşiei Gaza, în urma atacurilor teroriste din 7 octombrie efectuate de grupul militant palestinian Hamas împotriva Israelului.

Ostilităţile au venit în timp ce Israelul făcea demersuri pentru a normaliza legăturile diplomatice cu vecinii săi, inclusiv cu Arabia Saudită.

Georgieva a spus că prima prioritate a FMI este ”tragica pierdere de vieţi” cauzată de ofensivă şi a cerut o rezolvare cât mai curând posibil.

Cu cât există mai devreme o rezolvare, cu atât mai bine”, a spus ea.

Efectele sunt deja resimțite

Evenimentele din ultimele zile au adâncit cea mai mare teamă în rândul economiştilor, că acest conflict cuprinde regiunea şi începe să reprezinte o ameninţare pe termen lung la adresa infrastructurii energetice şi comerciale globale.

”Orice conflict din Orientul Mijlociu trimite cutremure în întreaga economie mondială, deoarece regiunea este în primul rând, un furnizor foarte important de energie şi în al doilea rând… este calea de transport maritim cheie pentru comerţul global”, a declarat Pat Thaker, director pentru Orientul Mijlociu şi Africa la economist Intelligence Unit, pentru CNBC.

Riscurile legate de petrol

Măsura în care preţurile petrolului vor creşte şi impactul asupra economiei globale vor fi direct proporţionale cu cât de limitat din punct de vedere geografic devine conflictul, a explicat Thaker, adăugând că piaţa petrolului este deja strânsă din cauza reducerilor de producţie ale OPEC+, organizaţie dominată de  Arabia Saudită.

Ea a menţionat, de asemenea, că războiul a început într-un moment de ”incertitudine economică enormă”, deoarece războiul din Ucraina continuă să dezvolte, iar băncile centrale ajung la un punct critic în ciclurile lor de înăsprire monetară.

”Pentru economiile care sunt deja în recesiune sau care se îndreaptă către recesiune, noi creşteri de dobânzi ale Fed şi BCE le-ar putea împinge în prăpastie”, a declarat Thaker pentru CNBC, prin videolink.

Preţurile petrolului au crescut iniţial după ce Hamas şi-a lansat atacul surpriză asupra Israelului, înainte de a se modera uşor, deşi contractele futures pentru ţiţeiul Brent s-au tranzacţionat miercuri în Europa aproape de 89 de dolari pe baril, în timp ce contractele futures West Texas Intermediate au fost puţin sub 84 de dolari pe baril.

În ”scenariul extrem” al unei escaladări regionale, pieţele vor trebui să se confrunte cu un preţ al petrolului Brent de peste 100 de dolari pe baril, pentru o perioadă susţinută, ceea ce ”înseamnă o inflaţie globală mai mare, o creştere economică mai slabă” şi ”condiţii aproape de recesiune”.

Într-o notă de cercetare vineri, strategii de la J. Safra Sarasin au declarat că producţia de petrol din Iran, al optulea mare producător mondial de ţiţei, ar fi în pericol în cazul unei escaladri a conflictului, în special dacă Teheranul este supus din nou unei înăspriri a sancţiunilor SUA, despre care ei estimează că ar elimina până la 1 milion de barili pe zi din producţia globală.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: