Decalajul de producție ( ”output gap” în engleză) va rămâne negativ și la o valoare considerabilă pe termen mediu pentru economia românească, potrivit raportului înaintat conducerii FMI de specialiștii care au analizat situația din țara noastră. Datele avansate la ultima revizuire a acordului cu instituția menționată au fost revizuite și se prezintă astfel :
Decalajul de producție ( output gap) măsoară diferența dintre PIB efectiv realizat și PIB potențial ( care presupune utilizarea cu maximă eficiență a factorilor de producție).
O diferență mare între cele două mărimi arată o rată problematică de creștere. Un decalaj pozitiv indică o creștere a costurilor de producție și inflație iar unul negativ o subutilizare a resurselor disponibile.
(Descarcă AICI Raportul FMI integral)
Fapt semnificativ, în urma reanalizării pe baza unor variabile multiple, datele referitoare la decalaj au fost inversate pentru perioada 2002 – 2005 ( față de ultimele evaluări ale FMI), trecând din domeniul pozitiv în cel negativ. Respectiv, s-a trecut de la concluzia unei ușoare forțări a creșterii economice la cea a unei folosiri insuficiente a resurselor de care dispuneam la acel moment.
Se poate observa că rezultatul foarte bun din 2008, ce a creeat impresia că se pot acorda majorări semnificative de venituri prin politica socială, a fost unul excesiv , după care, odată cu manifestarea efectelor crizei, s-a trecut în extrema cealaltă, cu trei ani consecutivi de creștere economică ( inclusiv 2012) mult sub potențial.
Potrivit estimărilor FMI, deși decalajul de producție se va atenua treptat pe termen mediu (în următorii cinci ani), el va rămâne în domeniul negativ, ceea ce va afecta ritmul de dezvoltare al României.
De altfel, Raportul subliniază că recupearea lentă arată urmele adânci lăsate de criză în economie iar rata neașteptat de mare de creștere din 2011 nu a fost decât consecința unui an agricol excepțional de bun. Reluarea unor ritmuri de creștere susținută, de 5% -6%, precum cele de dinaintea crizei, nu este posibilă fără reforme majore, care să atragă investiții și să genereze noi locuri de muncă.
Deocamdată, prognoza actuală a FMI în privința creșterii potențiale ( care săm nu genereze o inflație de natură să erodeze câștigurile obținute) a României pentru următorii cinci ani fost reașezată în jos față de prognozele anterioare și se prezintă astfel :
De la ultima evaluare a țării, România a pierdut teren în raport cu țările din regiune în termeni de percepție a corupției, ușurinței de a derula afaceri și competitivitate. Sistemele publice de sănătate și învățământ sunt subfinanțate și de slabă calitate în termeni relativi, climatul de afaceri ar trebui să fie mai primitor iar sectoarele de energie și transport sunt dominate de întreprinderi de stat ineficiente.
Agenda reformelor ar trebui să se concentreze asupra calității mediului instituțional și de reglementare, și reformarea întreprinderilor de stat, îndeosebi în sectoarele energiei și transporturilor. Modernizarea sistemului de sănătate și protecția categoriilor vulnerabile sunt amintite și ele între priorități, împreună cu accesarea fondurilor europene, menită să deblocheze un important potențial de creștere.
