Florin Cîțu: România va evita recesiunea iar economia își va reveni până la finalul anului

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, afirmă că România va evita recesiunea tehnică și că economia își va reveni până la finalul anului, iar acest lucru va duce la creștere economică în 2021.

România, mai asigură ministrul de Finanțe, va avea o contracție a economiei mai mică decât estimările publice făcute de agențiile de rating, Comisia Europeană, FMI și instituțile bancare, datorită „răspunsului prompt și eficient al politicilor economice”.

„Toate economiile au fost lovite puternic de această criză. Toate ţările au răspuns prin creşterea deficitelor bugetare. Noi am fost printre cei mai cumpătaţi cu banul public, dar şi pentru că venim după o perioadă de dezmăţ şi furt al banului public în guvernarea socialistă. Toate băncile centrale au dus dobânzile către zero, pentru că ştiu foarte bine că acum dobânda reală zero sau negativă stimulează creşterea economică pe termen mediu şi lung. Toate ţările vor avea o contracţie economică în 2020. Majoritatea vor avea o recesiune tehnică. România vă evita recesiunea tehnică şi va avea o contracţie a economiei mai mică decât estimările publice făcute agenţiile de rating, CE, FMI, instituţii bancare etc., datorită răspunsului prompt şi eficient al politicilor economice. Dar tot vom avea o contracţie a economiei în 2020 ceea ce înseamnă venituri la buget mult mai mici decât cele estimate, chiar dacă similare cu cele din anul precedent”, scrie Florin Cîțu într-o postare publicată pe Facebook.

Astfel, „România va avea o revenire economică din trimestrul III, în V, un scenariu de bază cu care lucrează şi Banca Naţională a României (BNR), iar acest lucru înseamnă creştere economică în 2021”, transmite ministrul Finanțelor.

Florin Cîțu a arătat că, în prezent, economia globală trece „prin cea mai dură perioadă din ultima sută de ani”. Motivul îl reprezintă „o criză de sănătate prelungită care s-a transformat într-o criză economică”.

„Revenirea depinde foarte mult de modul în care guvernele, în special mix-ul de politica monetară şi fiscală, răspund la această criză. Cam peste tot răspunsul a fost similar, injecţie de lichidităţi în economie atât prin politica fiscală cât şi prin politica monetară. Pe partea de politica fiscală, deficitul în UE, în medie a crescut cu aproximativ 8 puncte procentuale de la 1% la 9%. În majoritatea ţărilor acest lucru a însemnat o creştere a cheltuielilor bugetare cu aproximativ 6 sau 7 puncte procentuale. Bineînţeles că peste tot au scăzut şi veniturile semnificativ”, explică Florin Cîţu.

Ministrul precizează: „La prima rectificare bugetară deficitul bugetar a crescut cu 3 puncte procentuale pentru că ştiam cât de importantă este injecţia de lichiditate în economie pe termen scurt. Şi acum companiile încă beneficiază de 11 miliarde lei (venituri care nu sunt în bugetul de stat) de pe urma măsurilor fiscale implementate în perioada stării de urgenţă. Evident că răspunsul României la criză a fost influenţat de politica fiscală dezastruoasă a socialiştilor şi hoţilor care au condus economia în ultimii ani. România a intrat în criză cu un deficit bugetar de 3,7% estimat faţă de media UE de 1%. Nu ne oprim aici şi continuăm să injectăm lichiditate în economie şi la a doua rectificare bugetară din acest an”.

Premierul Ludovic Orban a anunțat vineri că guvernul urmează să adopte, până pe 15 august, o nouă rectificare bugetară, a doua din acest an, după cea din aprilie, din timpul situației de urgență. Orban a precizat că “situația economica nu e dintre cele mai bune” și că ”va trebui să drămuim fiecare ban”.

Guvernul ar trebui să aloce bani suplimentari în primul rând pentru a-și onora, parțial, obligațiile legale de creștere a alocațiilor pentru copii și a pensiilor.

Riscurile de scădere a economiei sunt dominante, iar„revenirea economiilor, implicit şi a celei a României, este de aşteptat să fie una lentă”, chiar dacă nu se vor materializa riscurile adverse, spune Banca Naţională a României (BNR) în raportul său trimestrial asupra inflaţiei, publicat săptămâna trecută, joi.

Contracția economică din 2020 s-ar putea apropia de cea din apogeul crizei economice din 2008 – 2009, iar „pierderile de venit de la nivel agregat urmează a fi recuperate în totalitate pe o perioadă de cel puțin un an”, scrie în raportului BNR.