Preşedintele Senatului, președintele PNL Florin Cîţu, a afirmat miercuri că, dacă va exista voinţă politică, alegerile care trebuie să se desfăşoare în România în 2024 vor fi comasate. În 2024, în România ar urma să fie organizate toate cele 4 tipuri de alegeri- locale, generale, prezidențiale și pentru Parlamentul European.
„Eu aşa doresc. Deciziile CCR sunt interpretate. Vă spun că vom avea calea legală, dacă există voinţa politică, ca în 2024, legal, să fie alegeri… Avantajul ar fi mai puţine costuri pentru România. În 2024 sunt patru tipuri de alegeri. Toate costisitoare. Dacă reuşim să le comasăm, vor fi mai puţine costuri. (…) Veţi vedea soluţia”, a precizat Florin Cîţu, potrivit Agerpres.
Două sunt însă obstacolele care se ridică în fața îndeplinirii dorinței lui Florin Cîțu:
Chestiunea legalității
CCR a respins în 2012 o lege care prevedea comasarea alegerilor parlamentare cu cele locale. Legea fusese adoptată în decembrie 2011 prin procedura asumării răspunderii Guvernului Boc, care a invocat nevoia de economii la bugetul vlăguit de criza economică. Legea a fost atacată de USR.
Curtea Constituțională a declarat legea neconstituțională, invocând trei argumente:
- legea modifică procedura de desfășurare a alegerilor cu mai puțin de un an înainte de scrutin, ceea ce poate crea dificultăți autorităților
- legea determină dificultăți în exercitarea dreptului constituțional la vot – comasarea alegerilor locale cu cele generale presupune exprimarea opțiunii pe șase buletine de vot: Senat, Camera Deputaților, primărie, consiliul local, consiliul județean și președintele consiliului județean
- legea restrânge dreptul constituțional de a fi ales – legea contestată prevedea că o persoană nu poate candida în același timp pentru funcția de primar și pentru un mandat de deputat sau de senator și nici pentru funcția de președinte al consiliului județean și pentru un mandat de deputat sau de senator
Actuala coaliție de guvernare poate pregăti legislația pentru ca o eventuală nouă contestație la CCR să lase curtea fără primul și cel mai consistent argument: modificarea legii alegerilor cu mai puțin de un an înainte de scrutin.
Argumentul legat de dificultatea votului este mai greu de înlăturat, mai ales că eventuale comasare a celor 4 runde de alegeri ar însemna exprimarea votului pe 8 buletine. Cel mai greu de înlăturat este însă al treilea argument, cel legat de drepturi constituționale.
CCR a dovedit însă în mai multe decizii că noțiunea de precedent nu este neapărat esențială în emiterea deciziilor.
Chestiunea acordului politic
Pare paradoxal, dar chestiunea acordului politic asupra deciziei de comasare a alegerilor este mai complicată. Comasarea alegerilor avantajează clar PNL, partid aflat la mare distanță și față de procentele aobținute la ultimele alegeri generale și locale, și față de procentele cu care este creditat PSD.
PNL discută deja cu PSD ideea comasării alegerilor parlamentare cu cele locale, probabil maximum ce poate accepta partidul lui Marcel Ciolacu. În acest scenariu, cele 2 partide ar reuși și o ”optimizare” a cheltuielilor de campanie și o cuplare necondiționată a campaniilor electorale.
În mod normal, la alegerile locale, candidații se bizuie pe sprijin guvernamental și pe alăturarea parlamentarilor în campanie, iar la alegerile generale succesul candidaților depinde de cele mai multe ori de implicarea primarilor și a echipelor de consilieri deja alese.
Alegerile europarlamentare au o miză simbolică în România, implicarea majoră – din toate punctele de vedere – fiind cea a celor aflați pe listele de candidați.
Alegerile prezidențiale au însă o miză majoră pentru PSD, partid care a cucerit această funcție ultima oară pentru Ion Iliescu.
PSD urmează să preia conducerea guvernului în ultimul an și jumătate înainte de alegeri, fiind în măsură deci să își ajute propiul electorat sau proprii candidați, fără să riște vreo înțelegere politică.
